„La început mă enervam și credeam că munca asta nu e pentru mine”

„Uneori îmi vine să renunț, să închid tot și să mă duc să fiu și eu un simplu angajat, că pare mult mai ușor. Dar a doua zi mă trezesc și-mi zic, bine dar nu am ajuns până aici ca să dau înapoi acum.”

Începuturile carierei- Stai oleacă mi-am zis, asta e ceea ce trebuie să fac.

Răzvan a plecat de acasă de la 16 ani ca să învețe o meserie. Își amintește și acum micul sat al copilăriei, care era altădată plin de copii neastâmpărați, acum împrăștiați fiecare printr-un colț de lume. De la Brateș a plecat în Piatra, la 20 de kilometri distanță, și a început să muncească pentru a-și construi un viitor. Uneori are momente când reflectă la trecut, când se întrebă ce ar fi fost dacă ar fi terminat liceul, însă „așa erau vremurile, în special în familiile cu mulți copii ca a noastră, te aruncai devreme în viață.”
A devenit ceea ce se numea ucenic, o persoană care e la începutul unei meserii. Era greu și primul lui șef era aspru, iar munca, cea de măcelar, nu era chiar o plăcere.


„La început nu-mi plăcea, dădeam din picioare și mă enervam, ziceam că nu e pentru mine. Eram tânăr și voiam să mai copilăresc, voiam să mă duc să vizitez locuri, să mă distrez, nu să muncesc și mai ales să fac un lucru care nu părea a fi pentru mine. Spuneam că sigur o să ajung în alt domeniu până la urmă, însă cu timpul mi-am dat seama că asta e probabil ce mi-a fost dat să fac. Stai oleacă, mi-am zis atunci, eu trebuie să fac asta. Gata cu copilăria.”

Sunt oameni care îl cunosc încă de când era la începutul meseriei, care l-au îndrăgit și care încă vin la cumpărături la el. Dragostea este el, este motivul care inspiră încredere oamenilor „ei văd că tu știi, îi iei cu frumosul și le explici, le prezinți ca unui prieten. Nu vrei să vinzi lucruri rele unui prieten.”. În cei aproape 30 de ani de când lucrează în acest domeniu a învățat să o iubească, cu bune cu rele, și să facă față tuturor provocărilor cu brio. A lucrat pentru alții, după care a decis să-și deschidă propria afacere împreună cu alți doi asociați. Lucrurile au mers bine timp de câțiva ani, însă cu timpul au apărut neînțelegeri și gelozii și nu mai funcționa. Nu a vrut să vorbească despre asta, pentru că oricât de urâtă a fost situația și oricâte greutăți a avut de înfruntat, a văzut-o ca pe o altă încercare a vieții.

„E greu când pierzi tot ce ai construit în câțiva ani și ești nevoit să o iei de la 0”

Și-a deschis o altă afacere în 2015 și a luat-o de la 0. Magazin nou, locație nouă, o groază de hârtii de completat și avize de obținut, clienți care nu știau de ce nu mai este la vechiul loc de muncă. Până și în ziua de azi se mai găsește câte o persoană care să vină și să-i spună „Răzvane, atât de mult te-am căutat!”. Oamenii sunt atrași de bunătate și răbdare, de felul în care le vorbești, de modul în care lucrezi. Dacă vii și le arăți că știi despre ce e vorba, imediat se vor da după tine și vor veni și a doua oară. Cu toate astea i-a fost frică că nu va avea puterea să convingă clienții, deja obișnuiți cu celelalte magazine, să cumpere de la el.

  • Care a fost cel mai dificil lucru atunci când a fost nevoie să o iei de la 0?

-E greu să găsești oameni? 

-Aici e o problemă foarte mare, căci omul nu mai este stabil, vrea să plece, îți stă două trei-luni și apoi vrea să-și caute libertatea și mulțumirea în altă parte. E și din cauză că omul este lăudăros, vrea să arate că știe să facă de toate și atunci nu se mai axează pe un singur lucru… Poate e și meseria, tinerii cel puțin nu sunt atrași de asta și îi înțeleg că așa am fost și eu la început, și am răbdare și îi învăț, îi iau ca ucenici să zic așa, dar dacă ei pleacă după două trei luni prin Germania, Spania eu trebuie să o iau din nou de la 0 și să caut alți oameni.

„Uneori îmi vine să renunț, să închid tot și să mă duc să fiu și eu un simplu angajat că pare mult mai ușor. Dar a doua zi mă trezesc și-mi zic, bine dar nu am ajuns până aici ca să dau înapoi acum.”

Cu toate greutățile pe care le-a întâmpinat, cu timpul a reușit să câștige încrederea multor clienți, atât simple persoane, cât și firme de catering, restaurante și grădinițe cu care are contracte. E greu să câștigi un client, însă dacă ai răbdare și te porți frumos cu el, îi arăți că vrei părerea lui la final, atunci el se va întoarce.

Relația cu clienții

Oamenii sunt atrași de bunătate și răbdare, de felul în care le vorbești, de modul în care lucrezi. Dacă vii și le arăți că știi despre ce e vorba, imediat se vor da după tine și vor veni și a doua oară.

„Deseori le spun clienților uite eu am făcut friptură aseară, o pui în tigaie și o lași să se facă, să ai grijă că o să faci oleacă de fum. Apoi pui sare și piper, ulei de măsline și storci puțină lămâie și doamne ce-o mai mâncat copii mei. Atunci el cumpără și vine data viitoare și spune << domn Răzvan așa de bună a fost, acum fac din nou >> .Trebuie să fiu mereu documentat să încerc eu rețetele primul. Dacă mie îmi place trebuie să îi placă și lui.”

„Eu fără client nu exist. Noi, ca firmă, trebuie să arătăm că îl iubim pe client.” Iar asta, spune Răzvan se vede nu numai din modul cum este tratat un client, dar și modul în care este așezată marfa în vitrină, curățenia și în general modul în care îți faci treaba. Dacă un client vede că îți faci treaba fără chef, se va gândi de două ori înainte să cumpere. Așa dacă tu ai un zâmbet pe față, oricât de rea ar fi ziua ta și îl servești cu răbdare și amabilitate, chiar dacă el vorbește mai răstit cu tine, îl vei face să vină și a doua oară. „Sunt clienți care vin la noi de ani de zile, cu care avem o altă relație de acum, ne întrebăm ce mai fac familiile, mai schimbăm câte o glumă.”

Concurența. Supraviețuirea într-un oraș mic aglomerat de magazine

Chiar dacă uneori se plânge de asta, Răzvan nu crede că supermarket-urile și mulțimea de carmangerii din Piatra au un impact chiar așa de mare asupra vânzărilor.

„Mai mult mă afectează tineretul care nu mai gătește așa de mult. Atâția oameni tineri care ar putea aduce vânzări însă nu poți ajunge la ei, pentru că ei preferă să mănânce în oraș”

Cu toate astea, cu dezamăgire admite că deschiderea unui mare supermarket în mall s-a oglindit în vânzări, în special în primul an. Și acum este mâhnit când se gândește la oamenii pe care îi pierde în favoarea mărfurilor mai ieftine cu câțiva bănuți/lei pe care le găsesc acolo.

-Omul nu se mai uită la calitate, se uită doar la preț. Dacă e mai ieftin îl cumpără. Am avut clienți pe care i-am pierdut, în special clienți care aveau afaceri în fast food sau catering. Ei iau cantități mai mari și atunci au fugit după preț, au găsit prețuri mici la cotlet la mușchi dar nu realizează că marile magazine reduc într-un loc și cresc prețul în alt loc…Noi magazinele mici nu ne permitem să reducem prețurile.

-Ai avut clienți care s-au întors dezamăgiți?

-Da. Am avut clienți care au venit după ce au cumpărat produse în cantități mari, le-aucongelat, le-au decongelat și s-au trezit că nu aveau gust, nu era calitate..”

Planuri de viitor și sfaturi pentru cei la început de drum

Răzvan spune că în viitor ar dori să se extindă,însă momentan singurul lucru care îl împiedică este lipsa personalului. Momentan, are două magazine unul în Piața Precista, și unul mai recent deschis, în Piața Centrală.

Pentru cei aflați la început de drum, el îi îndeamnă să îndrăznească și să lupte.

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *