Despre cum românii și-au reorientat politica de vot

Situația electoratului 2014

În 2014, aproximativ 5.911.800 de cetățeni români s-au prezentat la urne ca să-și exercite dreptul de vot în cadrul alegerilor europarlamentare, reprezentând 32.44% din totalul populației. Paradoxal, în ciuda faptului că per total, Româna a înregistrat un procentaj mai mic față de Uniunea Europeană per total la vot ( 32.44% vs 42.61% ), România se poziționa mai sus în ceea ce privește scorul obținut la vot față de alte țări post-comuniste.

Uniunea Europeană de asemenea a înregistrat scoruri mai semnificative în ceea ce privește prezența pe segmente vârstă. Dacă în UE prezența candidaților cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani a fost de 28%, deci oricum destul de slab, în România pentru același segment, prezența a fost de doar 20%. Iar acest fapt se află în contrast cu situația care privește segmentul de vârstă aflat la polul opus.

Am vorbit la un moment dat cu Alex Teodorescu, care a fost operator de calculator la secția de votare de la Colegiul Economic Iulian Pop, în 2014: ,, Din ce am observat eu în privința alegerilor europarlamentare din acel an, în general s-au prezentat la vot un număr mai ridicat de candidați care aparțin generațiilor X și Baby Boomers (60 – 89 ani). A nu se înțelege că nu s-au prezentat la vot și candidați aparținând secțiunii de vârstă Young Adults ( 20 – 35 ani), dar per total au fost mai multe mai degrabă ceva mai în vârstă. Și din câte am înțeles și de la alți colegi de secție, ei au observat o situație asemănătoare, în care persoane cu vârsta între 50 și 90 de ani s-au prezentat mai semnificativ la vot”

Un alt aspect care poat fi remarcat cu privire la situația votului din 2014, este cel al prezenței pe regiuni: astfel, județul cu cea mai mare prezență la vot a fost Olt cu 46,57% și cei mai mulți votanți aparțin mediului rural – 36,88% în mediul rural.

Din curiozitate, am discutat cu unul dintre alegătorii care aparțin mediului rural. Gheorghe Petrișor vine din Gilău, are 56 de ani și lucrează drept zugrav: „ Din cum văd eu lucrurile, mi se pare că PSD-ul este partidul cel mai bun pentru dezvoltarea României din toate punctele de vedere. Nația asta o duce șubred pentru că celelalte partide susțin mai mult UE decât România la nivel național. PSD pe de altă parte din ceea ce au promis și ceea ce susțin pare-mi-se mie că pun România pe primul loc și că vor să dezvolte zonele din afara orașului.”

Iar având în vedere rezultatele alegerilor din 2014, Alianța PSD-UNPR-PC este cea care a câștigat, cu 37,60%, distanțându-se considerabil față de cel mai apropiat candidat după rezultat – PNL cu 15,00%.

Astfel, se poate contura un profil al votantului care a dus la victoria Alianței în 2014 – are mai degrabă între 50 și 70 de ani, vine din mediul rural, probabil din zona Olteniei și votează cu PSD având în vedere abordarea mai sinceră și patriotică a social-democraților.

Cum s-a modificat situația inițială în 2019

Dar în 2019, lucrurile au fost percepute diferit în materie de vot, lucru care a fost ilustrat și de diferite sondaje:

Și, din curiozitate, am făcut un mic sondaj în zona anturajul personal (~ 80 persoane) care a susținut anumite bănuieli personale și susține (într-o măsură foarte mică, ce-i drept) perspectiva de ansamblu:

În data de 26 mai, românii au ieșit într-un procent de 51,07% ( 8.954.959 de oameni) la vot, realizând, mai întâi, de toate, o premieră pentru țară în ceea ce privește procentajul de prezență la vot:

Și, de asemenea, au creat o nouă realitate și cu privire la rezultatele partidelor politice, întrucât PSD a înregistrat un minic istoric: 22,5%. Lucrul ăsta poate fi relaționat cu o schimbare în ceea ce privește aspectele ce țin de mediul din care provin votanții, cât și vârsta:

Astfel, se poate observa că indivizii care aparțin categoriei de vârstă 18 – 25 ani au ieșit într-un procent mai semnificativ la vot în 2019, iar mediul urban este cel proeminent pentru 2019. Drept urmare, și rezultatele voturilor s-au modificat: de data asta PNL a obținut 27%, iar Alianța 2020 este la o distanță de 0,1% față de PSD: 22,4%

Ca să-mi pot face o idee mai clară despre motivațiile generației mai tinere, am discutat cu Matei Iulian, în vârstă de 23 ani de ce a fost la vot doar în 2019: „ Motivul pentru care nu am fost eu în 2014 la vot este pentru că pur și simplu nu m-am interesat, aveam gândirea pesimistă că votul meu nu contează, sau că n-ar face vreo diferență. Nu aveam o idee generală despre peisajul politic românesc și am zis că, din moment ce n-am știut cu cine să votez, am zic că mai bine să n-o fac. Pe 26 mai, m-am hotărât să votez deoarece în decursul ultimilor 5 ani am devenit mult mai interesat de acest domeniu și de asemenea am fost extrem de dezamăgit de guvernarea din ultimii 5 ani și am înlăturat gândirea pesimistă. Chiar dacă votul meu e minuscul, el tot valorează ceva, nu? Așadar, m-am hotărât să merg la vot să-mi exercit dreptul de vot, lucru pe care-l plănuiesc să-l fac ori de câte ori pe viitor.”

De asemenea, am vrut să știu de la Matei Iulian și de ce s-a hotărât să voteze cu Alianța 2020 în ciuda tuturor celorlalte partide existente: „ Am vrut să votez cu Alianța 2020 deoarece simt că ne dă nouă tinerilor o voce și par mult mai axați cam pe ceea ce ne dorim noi, dar și pe ceea ce ar prinde mai bine țării. Este încă un partid nedovedit și aș vrea să le dau această șansă de a se dovedi, spre deosebire de alte partide mai vechi, precum PSD-ul sau PNL-ul care și-au demonstrat de-a lungul timpului mai mult sau mai puțin incompetența. Inițial, aș fi vrut să fi votat cu partidul 100% BUN, dar nu mi s-au părut destul de appealing.”

Așadar, un pas important în reorientarea politica de vot a românilor a fost reprezentat de schimbarea perspectivei cu privire la partidul votat cât și schimbarea electoratului, care indirect a dus la o modificare a rezultatelor europarlamentare în 2019.

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *