Pentru unii, nostalgia copilăriei constă în doar două ore de program TV pe zi, uniforme de pionieri și alimente cu rația. Pentru alții, melancolia se ascunde în jocuri de Nintendo sau de Nokia cu butoane. Pentru Elena, Anca și Daniel, copilăria a însemnat ceva mai mult de atât. La momentul scrierii, toți trei au milioane de vizualizări pe Youtube. Îi unește un lucru important – au început de mici.

„La vârsta de 7-12 ani, copilul manifestă o mai mare deschidere la noutate, iar până la 16 ani încep să se contureze primele interese și dorința de maturizare”, afirmă psihologul Maria Ghegu.
Pe această cale, intervine următoarea întrebare: oare cum se simte expunerea în mass-media prin ochii unui copil?



„Eram un copil pe o scenă care voia să-și facă damblaua”

Elena Hasna are 19 ani și este, în prezent, studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București. Deși studiază rusa, crede că muzica e ceea ce o definește onest. Cântă de când era mică, atât prin casă, cât și în cadrul a diverse concursuri axate pe promovarea tinerelor talente. În 2013, a participat la emisiunea televizată Next Star. Interpretarea melodiei „Je suis malade” avea să reprezinte punctul declanșator în ceea ce privește cariera sa muzicală.

În urma difuzării emisiunii, au urmat sute de cereri de prietenie pe Facebook: una la fiecare câteva secunde. După ce prestația ei a fost publicată oficial pe Youtube, videoclipul a ajuns la 1 milion de vizualizări în prima săptămână. Tot în perioada aceea, a ajuns pe pagina de „trending” în Franța.

Nu înțelegeam absolut nimic din ce se întâmpla pentru că nu eram pregătită, la vârsta de 12 ani, să intru în aceeași categorie cu artiștii din țară… Și, cumva, lumea așa a început să mă perceapă. Totuși, ăla a fost momentul care mi-a dat o șansă.

Elena Hasna, 19, artistă

De la 1 milion, au continuat să crească. La momentul filmării interviului cu Elena, videoclipul avea 30 de milioane de vizualizări. La momentul publicării acestui material are peste 31.
Pe parcurs, a apărut și feedback. Având în vedere că Elena nu s-a calificat în finală, susținătorii acesteia s-au revoltat împotriva postului de televiziune. Prin intermediul votului masiv, ea a participat la finala de popularitate a concursului, pe care a și câștigat-o. Recepția publicului a fost preponderent pozitivă, dar au existat și aspecte negative, mai ales la nivel local. Era privită ca fiind „fițoasă” și „îngâmfată”.

A fost un proces lung de acceptare a reacțiilor negative. Încă învăț să le accept și să nu le pun la suflet. Din moment ce știi că asta îți dorești, ți se taie cumva aripile când vezi reacții negative și „hate”. Acum sunt bine. Am învățat să echilibrez lucrurile.

După fenomenul Next Star, Eli (așa cum îi zic apropiații) a continuat, firește, să cânte. În 2018 a participat atât la Eurovision, cât și la Vocea României. Avea 17 ani, dar era percepută tot ca „fetița în rochie roșie” care a cântat piesa Larei Fabian. Apariția în blugi rupți, cu părul ras pe părți și cu o piesă curajoasă a generat un val de mesaje contradictorii.

A existat o perioadă în care m-am gândit să renunț. Am realizat care e industria și cât e de greu. Datorită părinților, prietenilor și fanilor care au rămas constanți, m-am ambiționat. Mi-am spus că nu fac muzică pentru masă, fac muzică pentru cei care mă apreciază. Și în primul rând, pentru mine.

La 7 ani de la publicarea filmulețului care a consacrat-o, percepția ei asupra faimei și recunoașterii în mass-media s-a schimbat. Prin prisma vârstei și a maturității dobândite de-a lungul timpului, a realizat că la vârsta de 12 ani văzuse doar „vârful icebergului”.

Totuși, nu mi-am trăit copilăria într-un glob de sticlă. Expunerea nu m-a privat de certuri, drame adolescentine sau dezamăgiri. A trebuit doar să fiu puțin mai atentă cu felul în care mă propun. Atât.


„când eram în liceu, m-a afectat mai mult hate-ul din mediul offline”

Despre Anca Broască știm că este un creator de conținut online, sau „influencer”, așa cum o categorisesc unele persoane. Și-a început drumul în online prin videoblog, la 15 ani, sub numele de utilizator „ItsAnca”. De-a lungul timpului, a abordat mai multe subiecte și formate: entertainment, lifestyle, materiale video, materiale foto, muzică. În prezent, Anca are 428 de mii de subscriberi pe Youtube, și peste 319 mii pe Instagram.

M-am apucat să fac conținut în mediul online pentru că am vrut să exprim ceea ce gândesc și ceea ce simt într-un mod creativ.

Anca Broască, 23, creator de conținut

Unul dintre motivele pentru care a vrut să se apuce de Youtube consta în aprecierea pe care o avea față de primul val de creatori români de conținut: TheLifeInRo, Tequila, Alex Contraș, SkivoMady etc. Primul videoclip viral al Ancăi a fost publicat pe Youtube în aprilie 2013 și e intitulat „Viața mea în ilustrații”. Acesta e realizat sub forma trendului „Draw my life”, care a apărut în 2011.

Al doilea val de abonați a venit odată cu încărcarea unui videoclip de make-up, care a strâns aproape un milion de vizualizări. De atunci, comunitatea ei din online a tot crescut. Odată cu ascensiunea canalului Ancăi pe platforma Youtube, filmulețele au ajuns să fie vizualizate și de colegii ei de clasă.

Aproape în fiecare weekend îmi puneau video-urile pe grupul clasei și râdeau de ele. Eu postam sâmbăta, iar luni la școală începeau să-mi zică „Mamă, ce video prost!”. Mă afectau mai tare ei, pentru că îi vedeam zi de zi, decât părerile de pe Internet. Îmi amintesc că-mi era frică să dau clipurilor share pe Facebook, fiindcă știam c-or să le vadă.

E cert că nu a fost ferită de efectele expunerii pe o platformă de video-sharing. A avut de-a face cu experiențe neplăcute în ceea ce privește viața sa personală.

Partea asta publică nu mi-a plăcut niciodată și a fost destul de intruzivă. În urmă cu câțiva ani eram urmărită de foarte mulți copii mici. Mi s-a aflat numărul de telefon, și vreo trei luni de zile am primit peste 50 de apeluri pe zi.

Totuși, pentru Anca, feedback-ul pozitiv din comentarii a contat mai mult decât cel negativ. Deși au pus-o pe gânduri la început, a realizat că părerile negative exprimate sunt structurate mai degrabă sub forma unui atac la persoană, și nu ca o critică la adresa conținutului ei. Pe parcurs, Anca s-a maturizat din punct de vedere al modalității de abordare a criticii. La primul videoclip postat, ea a dezactivat opțiunea de a lăsa comentarii din cauza mai multor remarci răutăcioase. Acum, situația s-a schimbat.

Acum le iau, așa, la mișto.
Mi se pare fain când primesc „hate”, atât timp cât știu că nu e justificat.


„60% pozitiv, 40% negativ… dar… oh, well.”

Printre primii youtuberi români se numără TheLifeInRo, nume de utilizator pe care Daniel Pîrvan l-a folosit destul de mult timp. Dan este inginer IT, și mai exact programator de jocuri, dar nu în ultimul rând, content creator. Publică videoclipuri pe Internet de la 14-15 ani, iar conținutul lui a rămas destul de divers de-a lungul timpului: sketch-uri, parodii, muzică, vloguri, sesiuni de Q&A, și altele.

Fac multe chestii, dar nu știu dacă e ceva care să mă definească 100%. E un cumul.

Daniel Pîrvan, 24, creator de conținut

Pe primul lui cont de Youtube, în 2008, a început să experimenteze cu diverse modalități de editare video și utilizare a efectelor speciale. A încercat să realizeze „Youtube Poops”, un tip de videoclipuri create prin editarea surselor preexistente în scopuri umoristice. Daniel a postat primul videoblog în anul 2011.
Primul videoclip care a devenit viral a fost o parodie, iar feedback-ul primit a fost divers. (Așa cum o spune chiar el: 60% pozitiv, 40% negativ.) 
Ulterior, a șters parodia respectivă și a publicat un videoclip explicativ, menit să-i clarifice intențiile.

Primești comentarii urâte și uneori sunt chestii pe care le percepi și tu despre tine, da’ ai spera să nu le observe alți oameni. Apoi, am vrut să-mi explic situația: că nu vreau să supăr pe nimeni, că eu fac lucruri amuzante pe Internet, și că dacă nu le place, n-ar trebui să se uite. 

Basically, fix ce nu ar trebui să faci.

Totuși, el a hotărât să se bazeze și pe feedback-ul constructiv pe care l-a primit. Astfel, în 2013, un al doilea filmuleț a devenit viral, iar de data aceasta, recepția a fost diferită.

La P.O.H.U.I, reacțiile au fost pozitive. Aveam colegi de liceu care aveau frați mai mari la Poli’, în Regie, și-mi povesteau cum se adunau studenții în cămin ca să se uite la parodie.

Acum, Daniel percepe feedback-ul diferit. Încă mai intră în panică atunci când vede comentarii negative, dar nu îl mai afectează în aceeași manieră ca în adolescență.

E o vârstă nouă, sunt probleme noi. Te afectează, dar te afectează în alt fel. În treaba asta cu online-ul, totul are o dată de expirare.

Odată cu timpul, a evoluat și a publicat online videoclipuri ce abordează subiecte din sfera lui de interes. Postează mai rar, dar are conținut calitativ. Se axează pe muzică atunci când simte nevoia să o facă. A fost semnat ca songwriter cu o agenție de publishing.

Youtube-ul m-a învățat cum să fiu mai… suportabil.



„până la 16 ani încep să se contureze primele interese”

Psihologul Maria Ghegu este de acord cu faptul că media poate influența evoluția personalității. Ea susține că, în principiu, mass-media poate afecta personalitatea umană pe mai multe planuri. Pe de-o parte, este afectată dimensiunea cognitivă, prin schimbarea percepției asupra societății. De asemenea, este influențată dimensiunea comportamentală. Nu în ultimul rând, se remarcă modificarea sau crearea a diverse atitudini și sentimente, deci schimbări în dimensiunea afectivă.

Copiii, aflați în plin proces de maturizare afectivă, intelectuală, morală și civică sunt mai ușor de influențat în sens negativ. Dată fiind nevoia de comunicare specifică vârstei, dacă media prezintă un conținut adecvat intereselor specifice, poate reprezenta un adevărat mijloc informal de comunicare. În cazul în care nu se respectă conținutul adecvat vârstei și intereselor copiilor, acest mijloc poate fi unul nociv.

Maria Ghegu, psiholog

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *