Într-o mână o valiză destul de mare încât să încapă măcar amintirile celor 3 ani în Anglia și în cealaltă un bilet de avion doar dus cu destinația București urmat de două săptămâni petrecute în izolare la sosirea în țară. Acesta a fost parcursul multor stundenți plecați din țară să studieze în Marea Britanie după izbucnirea pandemiei de Coronavirus. În timp ce în România se instala carantină obligatorie la începutul lunii martie 2020, în Anglia restriicțiile păreau să fie mult mai îngăduitoare cu privire la împiedicarea răspândirii virusului care stăpânise lumea. Iar situația a devenit rapid din ce în ce mai periculoasă pentru sănătatea celor care locuiau în Anglia, rămânând prea puțin avantajoasă pentru studenții străini care începuseră să își mute toată activitatea în online.

Irina Mefa

Acesta este și cazul Irinei Mefa, atunci studentă în anul trei la Universitatea Solent din Southampton, acum specialist în marketing în Cluj. Părăsirea Angliei definitiv nu a fost o decizie ușoară, și poate nici cea mai bună pentru cariera ei, însă a fost cea mai potrivită decizie pentru ea. Situația în Anglia se înrăutățea din cauza virsului, iar autotitățile britanice nu luau încă măsuri drastice pentru a împiedica infectarea cu acesta. Pe lângă acestea, treceau din ce în ce mai multe joburi în mediul online sau în alte cazuri, erau desființate, obligând angajații să treacă în șomaj tehnic. Și ce faci când șomajul tehnic nu îți este plătit pentru că tocmai ce îți schimbasei locul de muncă și nu aveai nici măcar trei luni vechime?

Chiria era scumpă, iar proprietarii nu puteau să fie mai îngăduitori decât să înjumătățească prețul acesteia. Dar chiar și așa, tot nu mai era rentabil să mai rămâi acolo, facturile se adunau, joburile erau puține și lucrurile nu păreau să se întoacă la normal prea curând. Iar pentru o stundentă specializată în domeniul organizării de evenimente, începutul pandemiei se arăta a fi declinul carierei sale premature. Unde să mai pui că magazinele erau goale și nu se mai găseau alimente, iar carantinarea de unul singur, departe de familie și prieteni, face izolarea insuportabilă. Așa că, ce altă opțiune ai decât să renunți la viața compromisă din Anglia, la prietenii români, de care te-ai apropiat în mare parte datorită contextului comun și la traiul prea scump pentru a ți-l mai permite, pentru a te întoarce înapoi în țara în care ai crescut, în care se vorbește limba ta natală și în care să fi român nu este un dezavantaj. Desigur, te întorci în mare parte pentru familie și prieteni, și pentru a mai da o șansă vieții de aici, de care te-ai chinuit din răsputeri să fugi până acum, dar având speranța că totuși acum e măcar un pic mai diferit, iar țara ta nu te va mai lăsa pe dinafară.

De la stânga la dreapta: Irina în Bournemouth, la Universitatea Solent și în Londra

În acest moment, era vorba doar despre reorienatare. Pentru Irina era acel punct de cotitură în care trebuia să își dea seama ce va face mai departe. O proaspătă absolventă de 22 de ani specializată într-un domeniu intrat în hibernare odată cu începutul pandemiei, care nu a mai avut un job în România de câțiva ani buni și se întoarce în orașul natal, Constanța, un loc lipsit de perspective. Bineînțeles că pe timpul verii, șederea la Constanța cu prietenii și familia într-un concediu prelungit nu sună așa rău, însă vântul răcoros al toamnei vine ca o trezirea la realitate și la responsabilitățile vieții mundane. Întrebarea “Ce urmează acum?” devine din ce în ce mai apăsătoare, iar afirmația “Mai este timp să îmi dau seama” își pierde înțelesul.

Universitatea Solent din Southampton

Așa că, nici venită bine din Anglia de câteva luni, Irina se vede nevoită să plece din nou de acasă, pentru a-și găsi un trai mai bun și perspective de viitor, tot ceea ce Constanța nu îi poate oferi. Irina pleacă să se regăsească și să se reinventeze, să își ia, încă o dată, viața în mâini și să se aventureze în necunoscut, însă de data asta, un pic mai familiar decât înainte, printre oameni de aceeași naționalitate și suflete care vorbesc aceeași limbă.

De când era mică, Irina a fost fascinată de frumusețea ardealului și al dialectului autentic vorbit acolo. Șansa a fost că bunicul său își avea originile în Ardeal, deci o parte din familie se găsește acolo, într-un sat mic din Bistrița-Năsăud, locul unde Irina a avut primul contact cu dimensiunea ardelenească autentică. Limbajul din popor și traiul domol, oamenii așezați, cu inima ușoară și viața ce se desfășura pe coordonate în completă opoziție cu cea din Constanța, i-au insuflat Irinei o viziune idilică a acestei lumi care îi stârnea dorința de a se identifica și contopi cu aceasta. Rădăcinile sale ardelenești au chemat-o acolo, iar pentru ea, nu avea mai mult sens să se mute înr-un oraș de suflet, printre oameni care se simt ca o gură de aer proaspăt. Clujul era alegerea ideală pentru ea. Așa că a împachetat totul, a luat un bilet doar dus cu destinația Cluj, iar peste 12 ore pe tren, era pregătită să ia totul de la început.

Orașul Cluj-Napoca

I-a luat ceva timp să se acomodeze cu economia din România, cu funcțiile pe care era calificată să le ocupe și cu etica de muncă a românilor, fiind destul de diferite comparativ cu cele din Anglia. Însă măcar era fericită că era printre ai ei, că toată lumea o înțelegea și ea înțelegea pe toată lumea, de cele mai multe ori, că putea să își găsească un job care să o țină pe linia de plutire, avea șansa să locuiască în cel mai încântător oraș din țară și cel puțin, nu mai avea grija zilei de mâine și a pandemiei scăpate de sub control.

Irina în Cluj

Simțeam că în sfârșit viața mea începea să prindă contur, după ce se deformase irecogniscibil în ultimele luni petrecute în Anglia.

Irina

Dar cazul Irinei nu este unul izolat, după cum susține articolul din „Ziarul românesc.net”, mulți dintre studenții români au decis să urmeze o facultate în străinătate, Anglia fiind destinația aleasă anual pentru peste 9000 dintre aceștia, conform datelor de la Grupul Educativa. Mulți dintre români, aproximativ 1,3 milioane, conform datelor de la CNN, s-au întros în România din cauza pandemiei de Coronavirus pentru a fi aproape de familiile lor sau pentru a-și găsi loc de muncă, încercând să se readapteze vieții de aici, după cum susține și Vice în articolul referitor la tinerii întorși în țară în pandemie. Se menționează cazuri de studenți care și-au terminat studiile în Anglia și s-au întors în România pentru a intra pe piața muncii de aici sau care lucrau deja acolo dar au preferat ofertele din țară, acestea venind cu diverse benieficii, personale sau profesionale.

Diana Rafailă

Acesta din urmă este și cazul Dianei Rafailă, fostă studentă în Southampton, care și-a terminat studiile în domeniul IT la momentul instalării pandemiei. Jobul curent devenise nesatisfăcător pentru nevoile sale, venitul fiindu-i afectat seminificativ din cauza crizei sanitare mondiale. La momentului deciziei de a se întoarce în țară, ofertele de angajare erau profitabile și din partea Angliei, însă și din partea României, primind chiar îninte de a se întoarce în țară o șansă de job foarte avantajos din partea Ministerului Marii Britanii al Apărării. Atrasă însă mai mult de oportunitățile de carieră pe care i le putea oferi țara sa, Diana a preferat jobul din România, fiind „stimulată din punct de vedere financiar și cu oportunități de dezvoltare profesională și personală”, povestește Diana.

 Am ales să încerc experiența din România pentru că intenționez să transpun tot ce am învățat în UK în abordarea mea asupra activității profesionale, care cu siguranța mă va propulsa cât mai aproape de punctul în care vreau să ajung în carieră.

Diana

Întrebată ce rol a jucat pandemia în decizia sa, aceasta a răspuns: “Pandemia a fost un factor care m-a ajutat în luarea deciziei pentru că, odată cu nevoia de digitalizare, am descoperit în România oportunități nenumărate de a începe o carieră în domeniul IT.”

Diana la London Bridge

Diana este angajată acum la o companie din București, unde se simte motivată pe plan profesional și se bucură în același timp de șansa de a fi aproape de familie și prieteni.

Poate e de ajuns doar o valiză și un bilet de avion pentru a-ți lua cu tine dovezile materiale ale traiului în Anglia, însă ce faci cu toate amintirile și prieteniile legate cu oamenii care ți-au devenit atât de dragi, uniți de legătura contextului comun? Pe acestea cum le împachetezi și le iei cu tine? Cum îți transferi înapoi în fosta ta existență viața pe care începusei să ți-o clădești departe de casă, cu străini deveniți familie și toată experiența de a trăi și studia peste hotare?

Ei ne-au arătat cum: îți împachetezi toate amintirile și trăirile ce țin de Anglia adânc în suflet, îți iei inima în dinți, și începi un nou capitol al vieții fără să te uiți înapoi, dar luând mai departe experiența acumulată. Pandemia a pus bețe în roate tuturor, însă ei au fost cei care au reușit să vadă partea plină a paharului și să profite de ce li s-a oferit, reinventându-se și rămănând deschiși noilor oportunități.как получить потребительский кредит

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *