Ce și cum votăm la alegerile prezidențiale?
Românii urmează să iasă la vot în data de 10 noiembrie 2019, pentru a-și alege viitorul reprezentant al țării. În România, alegerile prezidențiale au loc la fiecare 5 ani și se desfășoară în două tururi, cel de-al doilea având loc numai în cazul în care niciunul dintre candidați nu obține, în primul tur, un număr de voturi cel puțin egal cu 50% + 1 din numărul celor înscriși pe listele electorale permanente. Conform Articolului 81 din Constituția României, „președintele este ales prin vot universal, egal și liber exprimat”.
Iată 7 lucruri pe care este important să le știi, înainte de a ieși la vot.
1.Care este rolul președintelui în stat?
Înainte de a consulta lista de candidați, este important să știi pentru ce votezi și ce roluri și îndatoriri presupune funcția pentru care luptă aceștia.
În România, președintele reprezintă Statul Român, garantează independența națională și, conform Articolului 80 din Constituția României, „exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. Acesta este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. (art. 92 – Constituția României).
Majoritatea acțiunilor președintelui necesită aprobare din partea Parlamentului – una dintre cele trei mari puteri ale statului. Printre cele mai importante atribuții ale președintelui se numără:
- reprezentarea țării la nivel internațional – acesta încheie, în numele României, tratate negociate de Guvern și aprobate de Parlament
- președintele poate să numească, să refuze și să aprobe candidați pentru ocuparea diferitor funcții în Guvern, dar nu poate lua niciuna dintre aceste decizii fără aprobarea Parlamentului
- președintele nu poate propune sau redacta legi, dar le poate promulga (aproba) și trimite, o singură dată, spre reexaminare
- poate cere poporului să-și exprime opinia cu privire la probleme de interes național, prin intermediul unui referendum, organizat numai cu acordul Parlamentului.
Așadar, președintele României nu deține puterea absolută în stat și, având numai rol de mediere și reprezentativ, nu este în măsură să decidă dacă se construiesc spitale și autostrăzi. Președintele deține un rol important în apărarea și menținerea independenței țării, însă mai toate deciziile pe care le ia cer consultarea cu Guvernul și aprobarea Parlamentului.
Toate atribuțiile președintelui sunt menționate și explicate în Constituția României.
2. Cine se află pe lista definitivă de candidați?
După ce ai înțeles care este rolul președintelui în Statul Român, este important să consulți lista completă de candidați. Ordinea acestora pe buletinele de vot este aleasă, în mod aleatoriu, de BEC (Biroul Electoral Central) și a fost făcută publică la sfârșitul lunii septembrie a anului în curs.
Candidații la președinție, precum și președintele aflat în timpul mandatului, nu pot fi membri ai unui partid, dar pot primi susținerea unuia sau mai multor partide/alianțe politice. Pe buletinele de vot pentru alegerile prezidențiale din 2019, vei putea găsi ocupate, în această ordine, 14 poziții:
- Klaus Iohannis – susținut de PNL (Partidul Național Liberal)
- Theodor Paleologu – suținut de PMP (Partidul Mișcarea Populară)
- Dan Barna – susținut de alianța USR-PLUS (Uniunea Salvați România | Partidul Libertății și Unității Sociale)
- Kelemen Hunor – UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România)
- Viorica Dăncilă – PSD (Partidul Social Democrat)
- Cătălin Ivan – susținut de Partidul Alternativa Pentru Demnitate Națională
- Ninel Peia – Partidul Națiunea Română
- Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie
- John-Ion Banu – Partidul Națiunea Română
- Mircea Diaconu – susținut de ALDE (Partidul Alianța Liberalilor și Democraților) și Pro România
- Bogdan Stanoevici – candidat independent
- Ramona Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste
- Viorel Cataramă – Dreapta Liberală
- Alexandru Cumpănașu – candidat independent
3. Cine sunt candidații și ce promit aceștia românilor?
Pentru a putea decide singur cu cine votezi, nu este suficient să cunoști lista definitivă de candidați, ci și cine sunt aceștia, ce au realizat în decursul lor profesional și politic de până acum și ce promit în campania electorală că vor face dacă obțin majoritatea voturilor românilor.
Klaus Iohannis este actualul președinte al României, câștigător al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014. A fost primarul Sibiului timp de patru mandate, din 2000 până în 2014, an în care a renunțat la funcția de primar, în favoarea funcției de președinte, câștigate în acel an. Mai multe informații despre trecutul politic al acestuia și despre programul „Împreună pentru România Normală” puteți găsi aici.
Theodor Paleologu este fost membru al Camerei Deputaților, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în perioada decembrie 2008 – decembrie 2009 și a fost Ambasador al României în Islanda și Danemarca. Acesta își exprimă viziunea politică și își prezintă campania electorală pe un site special dedicat acestui program.
Dan Barna este membru al Camerei Deputaților din decembrie 2016 și actual vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă. A fost Secretar de Stat în Guvernului Cioloș, iar în prezent se recomandă pentru președinție prin intermediul unui site de campanie electorală.
Kelemen Hunor a fost Ministru al Culturii în anul 2014 și fost candidat la alegerile prezidențiale din 2009. Acesta își desfășoara campania electorală pe pagina oficială de Facebook.
Viorica Dăncilă a fost prim-minstrul României, din ianuarie 2018 până în data de 4 noiembrie 2019, mandatul acesteia luând sfârșit odată cu adoptarea moțiunii de cenzură de către Parlament. Aceasta a declarat că prioritățile sale, din poziția de președinte al României, vor fi politica internațională și transparența instituției, conform Mediafax.ro.
Cătălin Ivan este fost membru PSD și fost președinte TSD Iași. Informații despre campania electorală pot fi găsite pe pagina oficială de Facebook.
Ninel Peia este fost deputat, ales din partea Partidului Social Democrat în anul 2012. Acesta are un site special dedicat campaniei sale electorale.
Sebastian Popescu este fondatorul și președintele Partidului Noua Românie, fost candidat la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Campania lui electorală se desfășoară exclusiv în mediul online, pe pagina oficială de Facebook a acestuia.
John-Ion Banu este un politician și om de afaceri american de origine română. Programul lui politic poate fi consultat pe pagina de Facebook.
Mircea Diaconu a fost Ministru al Culturii din mai 2012 până în luna iunie a aceluiași an. Site-ul dedicat campaniei electorale a candidatului susținut de ALDE și Pro România îl puteți găsi aici.
Bogdan Stanoevici a fost Ministru-delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, din martie 2014, până în decembrie 2014. Programul propus de acesta poate fi găsit pe site-ul special dedicat candidaturii sale la alegerile prezidențiale.
Ramona Bruynseels a fost Consilier juridic al Corpului 4 Teritorial de Armată Transilvania. Aceasta își desfășoară campania electorală atât în social-media, pe pagina de Facebook, cât și pe site-ul dedicat campaniei sale.
Viorel Cataramă este un om de afaceri și politician român, iar informații privind campania sa electorală pot fi găsite accesând următorul link.
Alexandru Cumpănașu este unchiul Alexandrei Măceșanu și își prezintă campania electorală în exclusivitate pe pagina personală de Facebook.
4.De ce acte ai nevoie pentru a putea vota la alegerile prezidențiale?
Dacă te-ai hotărât ce candidat vrei să ocupe funcția de președinte al României pentru următorii 5 ani, trebuie să știi ce acte îți vor fi necesare la secția de votare.
Cetățenii români au drept de vot dacă au împlinită, până în inclusiv ziua alegerilor, vârsta minimă de 18 ani. Conform Articolului 36 din Constituția României, „nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătoarească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.”
Pentru a-ți putea exercita dreptul la vot, trebuie să prezinți un act de identitate, care să fie valabil la data alegerilor. Lista completă a documentelor cu care poți vota, poate fi consultată aici.
5.unde și când poți vota?
În România, se va putea vota exclusiv în ziua de duminică, 10 noiembrie 2019, începând cu ora 7:00, până la ora 21:00, în oricare dintre secțiile din țară. Persoanele aflate în afara orașului de reședință, vor putea vota la orice secție, pe listele suplimentare. Conform Registrului Electoral, „alegătorii care la ora 21:00 se află la la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23:59.”
Pentru prima dată în istoria alegerilor românești, în diaspora se va putea vota cu ajutorul votului prin corespondență, iar secțiile de votare vor fi deschise timp de 3 zile, după cum urmează:
- Vineri, 8 noiembrie – interval orar 12-21*
- Sâmbătă, 9 noiembrie – interval orar 7-21*
- Duminică, 10 noiembrie – interval orar 7-21*
*ora locală
În străinătate poate vota la secțiile de votare orice cetățean român cu drept de vot, indiferent de motivul pentru care se află în afara teritoriului României. Prin corespondență pot vota numai cetățenii români cu drept de vot stabiliți în străinătate, care dețin documente valabile de ședere din partea statului în care se află și care s-au înregistrat în prealabil pentru această opțiune de votare. Cei care optează pentru votul prin corespondență la primul tur de alegeri, sunt condiționați să voteze prin aceeași modalitate și în turul al doilea.
Mai multe detalii despre votul prin corespondență, puteți găsi aici.
Lista secțiilor de votare din diaspora poate fi consultată aici, iar harta secțiilor din țară poate fi accesată la următorul link.
6. De ce e important să mergi la vot?
A putea merge la vot este un drept constituțional, pe care orice cetățean are îndatorirea să și-l exercite. Dacă până acum nu ai decis cu cine votezi sau crezi că votul tău nu este important, măcar participă. În România, prezența la vot la ultimele alegeri prezidențiale a scăzut dramatic, de la 76,29% în turul I la alegerile din 1992, la 53,18% în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014 (conform agerpres). Nu îi lăsa pe alții să decidă pentru tine. Ieși la vot!
7.ce faci după ce-ai votat?
Dacă acum pe spatele actului tău de identitate apare „votat”, tot ce poți să faci este să aștepți rezultatele parțiale și finale.
Pentru a desemna un câștigător din primul tur de alegeri, este necesar să fie îndeplinită condiția minimă ca cel puțin unul dintre candidați să aibă un număr de voturi egal cu cel puțin 50% + 1 din numărul celor înscriși pe listele electorale permanente, adică din numărul total de cetățeni români cu drept de vot. Având în vedere faptul că prezența la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale din ultimii 20 de ani nu a depășit 65,31% (în 2000), probabilitatea ca turul al doilea să nu se desfășoare este mică.
În cel de-al doilea tur al alegerilor vor rămâne numai doi candidați dintre cei 14 aflați pe listele permanente. Procesul de votare va fi același, și se va desfășura în data de 24 noiembrie 2019 (în țară), iar în diaspora începând cu ziua de 22 noiembrie, până în data de 24 noiembrie 2019.