Vă întrebați oare cum a reușit un oraș atât de mic să cucerească o țară întragă prin savoarea gustului berii și prin cultura păstrată încă din vechi timpuri? Ei bine, Solca a avut o perioadă înfloritoare odată cu înființarea fabricii de bere în anul 1810, a sanatoriului de TBC, înființat în 1876 și odată cu apariția stațiunii Balneoclimaterică care a adus un număr remarcant de turiști. Orașul a fost o mândrie istorică, după cum afirmă locuitorii vârstnici ai orașului deoarece oamenii se bucurau de multitudinea locurilor de muncă și de faptul că era populat în permanență de turiști.
Pentru a cunoaște mai bine Solca vom afla câteva cuvinte de la profesorul de istorie din oraș, despre începuturi și cum a evoluat de-a lungul timpului. Acesta s-a stabilit în Solca în anul 1976 și a cunoscut atât perioada de dezvoltare a orașului Solca pe când exista și Fabrica de bere cât și declinul ei evident și în momentul de față.
Orașul Solca de atunci avea un număr mare de locuitori, era în permanență vizitat de turiști, oamenii căutau o oază de liniște sau fie veneau pentru a-și rezolva o problemă de sănătate.
Cei mai mulți oameni lucrau în agricultură, se ocupau cu creșterea animalelor, lucrau la Fabrica de bere sau la Sanatoriu . Sanatoriul a tratat un număr mare de oameni care aveau TBC, acest tip de spital în acea perioadă nu se găsea în multe colțuri ale țării, astfel bolnavii veneau la Solca pentru a se trata.
Nae Costin în vârstă de 82 de ani, vorbește mai multe despre aceste instituții deținute cândva de Solca, el trăind aici „De când se știe pe lumea asta”, după cum a afirmă chiar el.
Câți locuitori a avut solca?
fabrica de bere, valoarea solcii
Fabrica de bere Solca a fost înființată în anul 1810, când Bucovina era sub dominația imperiului austro-ungar. Sunt date istorice care vorbesc de o perioadă mai veche a acestui gen de activitate , arătându-se în documente că primii producători de bere de la Solca erau chiar călugării de la mănăstirea din localitate, în apropierea căreia s-au realizat primele cazane de fermentație pentru berea devenită celebră decenii mai târziu. În anul 1952, fabrica a fost naționalizată și denumită “Fabrica de Bere Constantin Dobrogeanu Gherea”, apoi a trecut în administrarea Fabricii de Spirt Rădăuți într-o perioadă în care fabrica de bere Solca a fost modernizată, păstrându-se și vechile instalații. A fost și perioada de glorie când în anii 70-80 a veacului trecut se ajunsese la o capacitate de 4 milioane de litri de bere pe an, mare parte din producție fiind destinată exportului. Mai adăugăm faptul că până în anul 1990, sub cupola Fabricii de Spirt Rădăuți au fost realizate și puse în funcțiune investiții importante, precum modernizarea Fabricii de Amidon Hânțești; înființarea Fabricii de Amidon – Glucoză din Fălticeni, în 1981; Fabrica de Bere Suceava, începând cu 1974.
Majoritatea oamenilor care au trăit în perioada în care fabrica era activă afirmă faptul că era o adevarată industrie a berii, angajații erau dedicați iar tinerii erau preocupați să se angajeze . Secretul gustului spun oamenii este naturalețea și gustul pur al hameiului și al orzului.
În perioada comunistă berea Solca a fost apreciată din ce în ce mai mult de oamenii vremii, fiind distribuită în toată țara.
Domnul Nae Costin ne-a oferit câteva cuvinte și despre Fabrica de bere, el apreciind-o cu desăvârșire. Acesta afirmă faptul că Solca era altceva în copilăria lui și ar da orice să se poată reîntoarce în timp. Tot el afirmă cu aproximație că în perioada înfloritoare a orașului 60% din populație avea un loc de muncă.
Cum era fabrica?
dar ce s-a întâmplat cu berea ? se mai găsește?
Fabrica de bere și-a încheiat activitatea în 2004 când un om de afaceri a cumpărat spațiul și ulterior l-a vândut. Iubitorii de bere au avut parte de pierderea gustului mult iubit, iar solcanii au început treptat să-și piardă locurile de muncă și să părăsească treptat micul oraș bucovinean pentru a căuta un loc cu posibilități materiale mai bune. Pierderea fabricii a dezamăgit oamenii din întreaga țară dar și turiștii care adesea veneau să o viziteze, să deguste berea sau chiar să o cumpere direct de la sursă. Berea Solca a avut un debut de 200 de ani timp în care a adus profit orașului cât și faimă.
După anul 2004 clădirea fostei fabrici a rămas în paragină denumită monument istoric . În vara anului 2010, instalaţiile şi clădirile fabricii monument istoric sunt dărâmate şi vândute pe bucăţi la fier vechi.
În anul 2017 a reapărut gustul berii Solca după ce a fost preluată de Fabrica de bere Bermas. Aceasta este astfel savurată și astăzi de către oameni însă se găsește mai rar iar de cele mai multe ori în magazinele din jurul județului Suceava. Berea Solca este vândută astăzi alături de Berea Suceava, o altă bere apreciată datorită gustului.
Cum este acum orașul solca?
După ce Solca a pierdut Fabrica de bere, Sanatoriul, care s-a transformat acum într-un azil de bătrâni și stațiunea din care a mai rămas doar parcul de recuperare, orașul a început treptat să piardă locuitori, să se degradeze și să stagneze. Majoritatea locuitorilor actuali sunt bătrânii care trăiesc pe baza pensiilor și foarte puțini bugetari care fie lucrează la primărie fie la liceu sau școală. Birturile care „însuflețesc” atmosfera centrului orașului constituie cam singurele locuri în care unii solcani aleg să-și petreacă majoritatea timpului.
Domnul Vasile Murgoci în vârstă de 65 de ani, ne explică posibilii factori după opinia lui, care au declanșat situația actuală a orașului. Acesta locuiește în Solca de 40 de ani de când s-a căsătorit și a lucrat 6 ani la Sanatoriul Solca ca și administrator .
Cum a arătat orașul atunci/ cum arată acum?
Poze de atunci
Poze de acum
expoziția „solca de altădată”
Această expoziție este permanentă în cadrul primăriei Solca și dorește să scoată în evidență ce a fost Solca altădată prin afișarea unui colaj de fotografii.
Ce personalități au vizitat odată solca?
Orașul bucovinean a fost vizitat de mari personalități care și-au lăsat amprenta asupra acestuia, precum: Liviu Rebreanu, Ion Grămadă, Traian Demetrescu și Nicolae Iorga. Pe de altă parte în orașul Solca s-a născut istoricul Ilie E. Torouţiu . Monografia Solcii realizată de Centrul Cultural Bucovina din 2015 afirmă și faptul că pe lângă personalitățile enumerate mai sus au mai existat câteva care au marcat orașul Solca însă Liviu Rebreaunu a fost cel mai remarcant.
Deşi avea un cabinet de lectură, deci o bibliotecă publică, încă din 1896, deşi a fost vizitată, de-a lungul timpului, şi de scriitori, precum Iraclie Porumbescu, Ciprian Porumbescu, George Popovici (poetul T. Robeanu), Simion Florea Marian, Nicolae Iorga, Traian Demetrescu, Ion Grămadă sau Valerian Doboş-Boca, Solca nu a avut, până la începutul lunii iunie a anului 1935, nici o şezătoare literară. Abia atunci, când vine Liviu Rebreanu, ca să vorbească despre personalitatea şi opera lui George Coşbuc, personalitate literară extrem de îndrăgită în Bucovina, Solca descoperă, cu adevărat, identitatea reală a cărţilor, întruparea lor într-un anume autor. Iar acest autor, legendar încă din timpul vieţii, s-a întâmplat să fie Liviu Rebreanu, acel „principe al scrisului românesc”, cum îl numeşte, cu mare inspiraţie, corespondentul solcan al „Glasului Bucovinei”