Absenteismul la vot a reprezentat întotdeauna o problemă națională a României , dar categoria de vârstă predominantă la contribuirea acestui fenomen a fost de fiecare dată categoria între 18-24 ani.
Spre exemplu, așa arată un grafic împărțit după vârste al ultimelor alegeri (prezidențiale , 2019).
Un alt exemplu relevant sunt alegerile europarlamentare din 2016:
Mai puțin de o treime (29%) din tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au votat la alegerile parlamentare din 11 decembrie, indică statistica dată publicității de Biroul Electoral Central (BEC).
În schimb, rezultatul alegerilor a fost influențat semnificativ de cei cu vârste între 45 și 64 de ani: 54% dintre ei au participat la vot. În acest segment de vârstă se regăsesc 5.371.831 dintre cetățenii României.
s
Așadar , bazându-ne pe statisticile ultimilor ani, nu este greu să ne dăm seama că tinerii nu se omoară după vot . Dar care sunt cauzele acestei manifestări ? Mai important , care sunt soluțiile problemei?
Am stat de vorbă cu Savin Nicu, fost inspector județean ISJ Brașov, actual profesor doctor de limba și literatura română la Colegiul Național ,,Andrei Șaguna ” și Natanael Toma, fost președinte al Consiliului Județean al Elevilor Brașov și actual student la Facultatea de Drept din București

Societatea trebuie să acționeze, prin ONG-uri și prin sistemele de educație, astfel încât să îi facă pe tineri să fie conștienți de necesitatea votului. […] personal, aș impune în România votul obligatoriu, cum e în câteva state (Grecia, Luxemburg, Argentina etc.), cu penalitatea unei amenzi care să fie cât salariul mediu net pe economie. Nu ai fost la vot (nu ne interesează motivul), 2500 de lei amendă. Cu tinerii întotdeauna situația e foarte volatilă : pot zice una și sigur fac alta […] am multă experiență cu asta.
Savin Nicu

Aici ar fi câteva categorii relevante din rândul tinerilor: pe de o parte, tinerii care nu merg oricum la vot pentru că provin din medii în care nu se pune accent pe implicare civică, pentru că au nevoi mult mai acute. Pe de altă parte, tinerii care sunt dezamăgiți, în mare parte din ceea ce văd în sistemul educațional. […]. Tinerii trebuie stimulați, însă administrația publică locală nu se implică activ în încurajarea tinerilor, fie prin finanțarea unor proiecte făcute de tineri pentru tineri, fie prin consultarea tinerilor pe diverse probleme locale. […]. Spiritul civic ar trebui mai degrabă încurajat și educat și atunci oamenii ar fi mult mai solidari, dornici să fie informați. […]. De la situații de genul cred că ar trebui pornit, pentru că se pot extinde și în cazul votului. Oamenii trebuie să conștientizeze că dacă se implică în ce e în jurul lor, s-ar putea că mocirla de noroi să fie mai mică sau chiar să dispară. Iar aici trebuie să încurajeze sistemul educațional spiritul civic.
Natanael Toma
În ultimii ani, tinerii au preferat să stea acasă, alegând să lase persoanele în vârstă să decidă pentru viitorul lor. Doar 437.000 de tineri cu vârste de până în 24 de ani au votat la ultimele alegeri (30% dintre cei cu drept de vot).

Fotografie realizată de Element5 Digital și preluată: Pexels
Cu toate acestea, problema votului din rândul tinerilor nu este universală, ci mai degrabă o problemă națională sau cel mult specifică Europei de Est. Dovada constă în ultimele alegeri europene din luna mai a anului 2019: ,,Creșterea semnificativă a numărului de alegători la alegerile europene din mai arată că oamenii, mai ales generația tânără, își valorifică drepturile democratice și consideră că Uniunea Europeană este mai puternică atunci când acționează la unison pentru a rezolva preocupările lor ”, a comentat David Sassoli (S&D, IT), președintele Parlamentului nou ales. (sursă)