Benzile desenate constituie o parte importantă din cultura americană. Întrebarea este: cum s-a manifestat acest fenomen în România?
la inceput
Prima bandă desenată din România a apărut în anul 1891. Aceasta a debutat în revista pentru copii, Amicul Copiilor, cu numele Sub președenția lui B.P. Hașdeu. Următoarele lucrări de acest gen s-au numit Pisica spălată și Măseaua babei, și au apărut în Revista copiilor. Alt exemplu: Dimineața copiilor (1924).
Perioada comunistă
Cele mai popularea benzi desenate din perioada comunistă au fost Pif Gadget și Rahan. Ambele erau aduse din Franța pe baza unei înţelegeri cu comuniştii francezi. Pif Gadget a apărut începând cu anul 1969, iar popularitatea i se datora faptului că venea însoțită de un “gadget”, o jucărie pentru copii. Primele apariții ale revistei Rahan au fost în cadrul revistei Pif Gadget, apoi ca serie de sine stătătoare, cu 2-4 scurte istorii.
În perioada comunistă, benzile desenate românești s-au axat foarte mult pe subiecte istorice: Luminița, Cutezătorii.
Dar și pe subiecte științifice: Galbar.
Galbar este o povestire științifico-fantastică desenată de Sandu Florea după un scenariu de Ovidiu Șurianu, despre contactul cu o civilizație extraterestră, desenată de Sandu Florea după un scenariu de Ovidiu Șurianu.
BENZILE DESENATE DUPĂ `89
În ceea ce privește benzile desenate românești, acestea au început să se dezvolte rapid după 1989. Exemple ca Universul copiilor, Bucuria Copiilor, Start 2001, Carusel au avut un start încurajator, dar au dispărut după câteva numere.
Carusel este una dintre cele mai bune benzi desenate de pe piața românească de după ’89. A fost înființată în 1990 de Nicolae Frânulescu și Sandu Florea.
Iși încetează apariția din cauza morţii lui Nicolae Frânculescu şi a plecării lui Sandu Florea în America, unde realizează benzi desenate pentru Marvel Comics.
Universul copiilor este urmașa revistei Cutezătorii, a fost înființată în 1990, avându-i ca autori pe Puiu Manu și Valentin Tănase.
În 1996, Ovidiu Zotta, redactorul-șef al revistei, moare iar revista își încetează apariția.
După 2000
În 2005, Sandu Florea revine din S.U.A și relansează fără succes revista Carusel. Obstacolele financiare, lipsa publicului și a susținerii marilor edituri devin probleme majore pentru creatorii de comics underground.
În 2006, după creare unor ateliere în Cluj și București, industria benzilor desenate ia amploare.
Traducerea revistei TINTIN și lansarea revistei Otaku în 2006 contribuie la dezvoltarea industriei benzilor desenate.
2010-Prezent
Începand cu 2010, valurile de noi publicații romanești, dar și importul benzilor desenate străine (Marvel, DC Comics) cresc considerabil. Revista Comics pune bazele unui mainstream B.D. in țară. Primul număr apare în anul 2010.
Harap Alb continuă!
Se reinventează, trăiește în prezent, ilustrat în stilul benzilor desenate Marvel/DC Comics în încercarea de a reda tinerilor moderni simțul aventurii oferit de poveștile scrise de autori români.
Revistele Abația, Terapie de basm și Tinerețe fără bătrânețe sunt alte câteva lucrări românești de acest gen. Revista de benzi desenate Abația este inspirată din romanul omonim al lui Dan Doboș, un roman science fiction considerat a fi unul dintre cele mai bune romane SF românești. Terapie de basm este o poveste modernă în benzi desenate, dar cu puternice referințe către geografia și cultura românească. Adaptată după basmul lui Petre Ispirescu, revista de benzi desenate TFB (Tinerețe fără bătrânețe) ne prezintă un alt tip de Făt-Frumos, un erou dintr-o lume post apocaliptică.
Impactul benzilor desenate
[Benzile desenate] au fost cel mai bun lucru din copilăria mea, deoarece nu mai trebuia să-mi imaginez cum arată super eroii, acum puteam să-i văd în acțiune.
Florin Anton
În benzile desenate mi-am descoperit pentru prima dată super eroii preferați. Îmi amintesc și acum primul comic book primit: War of Kings
Andrei Condurachi
Piața benzilor desenate din românia
După mulți ani, putem să spunem că avem și noi o piață dezvoltată a benzilor desenate.
Dacă în 2010 nu exista nicio revistă recurentă de benzi desenate în limba română, iar numărul cititorilor de publicații străine de acest tip ajungea în 2012 la circa 1.000 persoane, în momentulactual, pe piața locală există 7 astfel de publicații, audiența este de 15 ori mai mare, iar inițiativele noisunt din ce în ce mai numeroase.
Mihai Ionașcu, unul dintre fondatorii HAC!BD
Câteva statistici ale revistei HAC!BD:
Deși este o industrie tânără, comparativ cu istoricul altor țări, Mihai Ionașcu a preconizat că, în următorii ani, numărul de români ce citesc benzi desenate va ajunge la 100.000.
În prezent, după apariția filmelor și a serialelor cu super eroi, românii au dezvoltat o atracție mare și față de benzile desenate aparținând companiilor din S.U.A., Marvel și DC Comics.
Din 2015, editura Lex Comics traduce benzile desenate Marvel: Deadpool, Thor și Iron-Man.
Prin introducerea revistelor de benzi desenate de la Marvel, fanii acestui univers, ce conţine multe dintre personajele noastre preferate din cărţi sau filme, vor putea fi mai aproape de eroii lor.
Alexandru Trofin, proprietarul Lex Grup . (Mediafax)
Bibliografie
Istoria benzii desenate româneşti, 2010, Alexandru Ciubotariu şi Dodo Niţă