Pirateria în România este un lucru comnu, țara aflându-se în topul națiunilor din Europa afectate de acest fenomen. Chiar dacă în România există legi împotriva pirateriei, ele nu par a fi implementate pe scară largă.
Scurt istoric
În fostele țări comuniste, piratarea de muzică și filme, dar și alte activități de pe piața neagră reprezentau o luptă împotriva sistemului, înainte de 1989. După căderea Cortinei de Fier, marile companii din vest, dornice să-și vândă produsele pe noi piețe și-au îndreptat atenția către țările care au făcut parte din blocul comunist, printre care și România.
Acest lucru a făcut ca pe piața din România să apară multe produse noi întru-un timp foarte scurt. Inevitabil, au început să apară și copii ilegale ale unora dintre acele produse. Inițial, se găseau CD-uri și apoi DVD-uri cu filme, muzică, software și jocuri video piratate.
”Încă mai am acasă, într-un dulap, teancuri de CD-uri și DVD-uri de atunci. Pe multe dintre ele sunt filme, dar sunt și câteva cu jocuri, muzică sau programe.”
razec63, utilizator filelist
Apoi, pe măsură ce tot mai mulți români foloseau World Wide Web-ul, pirateria s-a mutat în mediul online. Cu ajutorul unor programe precum utorrent sau bittorrent, românii descărcau și încă descarcă tot felul de lucruri de pe site-uri precum filelist sau The Pirate Bay.
De ce (NU) piraterie?
Unul dintre motivele pentru care pirateria are succes în România este faptul că produsele vândute de companiile străine au prețuri mult prea mari pentru majoritatea românilor. În Statele Unite ale Americii, un joc vândut cu 60 de dolari nu reprezintă decât un procent destul de mic din salariul unui angajat, dar, în România, 60 de dolari sunt echivalenți cu 258 de lei (la momentul scrierii reportajului), o sumă care poate reprezenta în unele cazuri 20% din salariu.
”Venitul meu lunar nu îmi permite să cumpăr jocuri și să îmi ramană de ajuns de multe resurse financiare ca să fac lucruri ca: ieșitul în oras, cumpărături de genul
JollyRoger, utilizator filelist
«parcă am chef de un pringles in seara asta» și de facultate, de asemenea nu mi se pare corect ca obiecte ca alimentele sunt ajustate pentru venitul nostru, din România, dar jocurile video sau alte produse care necesita piraterie, licente windows, muzica, filme, de ex un joc video nou costă în jur de 50-60 de dolari, pentru mine este 20% din venit, iar pentru un american este cam sub 5%.”
”La jocuri, unele le piratez din cauză că n-am încredere în reclame și în alte site-uri care are trebui sa fie«critici». Mie dacă-mi place un joc pe care l-am piratat o să îl cumpăr. Nu contează dacă este Singleplayer sau Multiplayer, dar îs și cele care au 2000 de dlc-uri pe care nu o să le iau nici gând (ex. Crusader Kings 2). Și unele programe le piratez din același motiv: nu o să plătesc 100 de euro pentru un program care nu-mi place numai ca să-l încerc.”
NotOffensive, utilizator The Pirate Bay
”La jocuri pentru că vreau să le testez înainte să le cumpar, să văd dacă îmi place sau nu. Și la programe, majoritatea programelor folosite de mine costă foarte mult. La filme, dacă îmi place un film mult, merg să îl văd la cinema, altfel îl piratez, dacă e doar meh sau mediocru, îl piratez. Și la muzică de obicei folosesc spotify sau alte chestii care ajută prorietarii muzicii.”
JackTheJester, utilizator filelist
Totuși, există și persoane care nu sunt de acord cu pirateria. Iată opinia unora în legătură cu acest subiect:
”Sponsorizezi în primul rând ideea de a nu plăti pentru un lucru muncit de alții, zeci/sute de persoane au dedicat în decursul unor luni/ani de zile, timp, dedicație și imaginație până în punctul în care a ieșit ceva ce merită bani. Dacă tu nu dai la rândul tău ceva în schimb, ei nu au resurse să-și continue munca și să lanseze și alte proiecte pe viitor și nici motivație să o facă.”
Hitman, utilizator Steam
”O persoană care piratează jocuri, nu are contact deloc cu producătorul. Tu cumpărând un joc poți lăsa un review pe platforma respectivă, iar producătorul știe dacă ți-a plăcut sau nu. Tu poți să contribui la următorul joc când pui în evidență părțile negative și cele pozitive care ar putea să rămână și în următorul la fel. Tu când cumperi un produs de genul, intri într-o comunitate online, și crește și popularitatea jocului. Există statistici care arată că lumea e acolo prezentă și joacă. Crescând popularitatea jocului, crește și motivația celor care l-au făcut sau curiozitatea altora de a cumpara.”
PhantomStriker, utilizator Uplay
”Programele/jocurile cumpărate sunt updatate frecvent și poți raporta problemele oricând și să primești răspunsuri înapoi. Eviti și riscul de a descărca viruși/key logger. Pe când cele piratate nu primesc update-uri la zi/săptămână să fie reparate. Și în momentul în care oamenii care fac programe/jocuri sunt bine plătiți pentru munca pe care o fac, și alți oameni care au potențial și talent ar putea alege o carieră în developarea programelor și a jocurilor, astfel ar fi mai multa varietate din care să alegi și producția de filme/jocuri ar putea înainta mult mai ușor și inova.”
GhostAssassin, utilizator Steam
Perspectiva legislativă
În România, legea drepturilor de autor (Legea nr. 8/1996) acoperă acest subiect. Spre exemplu, articolul 194 spune: ”Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet ori prin alte reţele de calculatoare, fără drept, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi suigeneris ale fabricanţilor de baze de date sau a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le poată accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod individual”.
De asemenea, articolul 187, aliniatul 2 ne avertizează că: ”În cadrul unei acţiuni referitoare la încălcarea drepturilor protejate de prezenta lege şi ca răspuns la o cerere justificată a solicitantului, instanţa are dreptul să solicite furnizarea informaţiilor privind originea şi reţelele de distribuţie a mărfurilor sau a serviciilor care aduc atingere unui drept prevăzut de prezenta lege, fie de la făptuitor, fie de la orice altă persoană care: a) a deţinut în scop comercial mărfuri-pirat; b) a utilizat în scop comercial servicii prin care încalcă drepturile protejate de prezenta lege; c) a furnizat, în scop comercial, produse sau servicii utilizate în activităţi prin care se încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege; d) a fost indicată, de oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a) , b) sau c) , ca fiind implicată în producerea, realizarea, fabricarea, distribuirea sau închirierea mărfurilor-pirat ori a dispozitivelor-pirat de control al accesului sau în furnizarea produselor ori serviciilor prin care se încalcă drepturile protejate de prezenta lege”.
Părerea unor oameni despre acestă lege
”Nu am auzit caz în România că «mi-o venit scrisoare de la stat că am piratat un joc»(am auzi în UK și Germania de așa ceva dar nu în România) + există căi de a pirata fără a fi prins chiar și așa”
NotOffensive, utilizator The Pirate Bay
”Legile in România de anti piratat sunt foarte prost făcute și nu sunt de părere că ar trebuii să fie legi anti pirating pe cât ar trebui developerii să facă ceva în privința asta, gen cum e acum cu Netflixul și ceilalți competitori cum ar fi Disney Plus sau Amazon Prime sau cum s-o chema, când ai câte un serial sau film pe mai multe platforme îți vine mai degrabă să piratezi acel serial/film pe când dacă ar fi fost pe aceeași platformă ai fi atras doar să plătești subscripția pe platforma aia și aia e, cum e Steamul acum. Nu există un competitor prea mare și toată lumea preferă să își ia jocurile pe Steam să le aibă acolo.”
JackTheJester, utilizator filelist
JollyRoger, utilizator filelist
”Nu cred că le este benefic financiar să se apuce «să vâneze» oameni care piratează, oricum în Occident este interzisă, în majoritatea locurilor, pirateria mult mai strict, mă refer și oricum de acolo le vin majoritatea banilor.”
Legea în străinătate
În alte țări, pirateria online se pedepsește cu amenzi (spre exemplu, în SUA, pirații pot ajunge să plătească amenzi de până la 250.000 de dolari) sau cu închisoarea (maximul este de 10 ani).
Pirateria în România și media la nivel global
Un studiu realizat de BSA The Software Alliance, o organizație care urmărește să promoveze industria globală de software în fața guvernelor și pe piața internațională, ne arată că procentul românilor care au pe calculator software piratat (59%) este mult mai mare decât media la nivel global a utilizatorilor care folosesc software-uri piratate (37%).
Încheiere
La final, am putea spune că românii au păreri diferite în legătură cu pirateria din țara lor. Sunt unii care apelează la ea de nevoie, din lipsă de bani, alții care o văd ca pe un mijloc de testare al produsului și sunt și persoane care o condamnă. Există legi care pedepsesc pirateria, dar lumea pare că nu le cunoaște din cauză că nu sunt puse în aplicare. Și chiar dacă s-ar gândi cineva să-i pedepsească pe pirați, ar putea el sau ea să facă acest lucru cu mai bine de jumătate din numărul românilor care dețin calculatoare?