în vestul crișanei..
În colțul vestic al Crișanei se află un sătuc liniștit și modest, dar cu un colectiv divers.Aceasta se numește Fugyi sau Fughiu pe română și este un sat în comuna Oșorhei din județul Bihor.
Despre Fughiu..
În ciuda nepopularitătii acestuia, sătucul datează încă din secolul 12 la periferia orașului Oradea, iar în ziua de azi crește in popularitate ca urmare a ruralizării.
Pentru multe familii, Fughiu este locul unde trăiesc de generații , iar pentru altele reprezintă doar un loc de vacanță pe timpul verii. De necontestat e faptul că alocuri trăiesc in armonie și pace de mai mult de 200 de ani , maghiarii cu românii.
Mai jos l-am contactat pe Zoltan, care a copilărit și încă trăiește împreună cu familia sa in Fughiu. Acesta ne-a povestit câte ceva legat de istoria satului și modul de formare al acestuia.
Satul a fost fondat de un singur om , era un cătun pe nume Fudu..
Zoltan
Fiind una dintre persoanele care cunoaște meleagurile satului ,acesta povestește despre venirea baronilor la începutul sec 12 care deținea zeci de hectare de pământ, care la urmă au fost populate de către slujitorii acestei familii de nobili astfel dezvoltându-se mai departe (nedocumentat).
Monument istoric pentru fugheni , în anul 1200 s-a fondat prima biserica din cele 5 care există si până azi. Bisericuța catolică a reprezentat , la momentul acela , atât o refugiere religioasă , cât și una cu scopul apărării locuitorilor de atacurile otomane .
Ulterior , după reforma protestantă din sec 16 , bisericuța a fost preluata de reformați si renovată .Dat fiind ca maghiarii au fost primii domiciliați aici , in următorii ani s-au construit 2 biserici ortodoxe , din respectul inter-religios.
În urma excavațiilor din anii 2010 s-au descoperit manuscrise rămășițe de fresce, zăcăminte si obiecte de valoare în spatele unuia dintre pereții bisericii , care data din 1736 , de la ultima renovare.
Vasele de argint au fost duse la Debrecen pentru păstrare pentru a nu fi confiscate sau furate de imigranti barbari care au dus lupte împotriva poporului fughiean.
”PAHARUL DOMNULUI CANCEU”
În prima imagine se poate vedea manuscrisul gasit pe perete în urma căutărilor și care se traduce din maghiara în romînă astfel:
Mult respectatul colonel Ambrus Mihaly care a devenit membru vehement al comunității reformate din Fughiu…
Pe vremuri , satul era cunoscut datorită faptului ca în anii 1900 era printre primele sate din România care aveau curent electric generat de moara de apă ,apărută aici cu un secol înainte împreună cu atelierele de fierărie.
Mai jos se poate observa diferența dintre actualitatea satului și trecutul îndepărtat , transformarea barului , care în 1800 era epicentrul distracțiilor si a socializării în sat unde-și pierdeau vremea după lucru muncitorii, acum devenit un simplu ABC , închis în mare parte a zilei.
CU CE TRADIȚII SE LAUDĂ SATUL…
În continuare , tot Zoly povestește despre una dintre tradițiile principale cu se mândrește satul si care uimește an de an, festivalul Strugurilor din septembrie , supranumit Szüreti bál.
Din păcate nu există alte activități care să ajute socializarea..
Zoltan
Balul Strugurilor se ține in perioada în care se coc strugurii, de acolo și numele , este o tradiție maghiara anuală la care participa mai multe sate concomitent susținute de un public larg de oameni care fie dansează la bal , fie merg sa susțină participanții.
În dimineața balului , tinerii concurenți își încep ziua printr-o vizită la biserica reformată, unde sunt binecuvântați de către preoții veniți din alte sate după care sunt preluați de către căruțașul satului cu cai împodobiti festiv și duși prin satele învecinate sa colinde și sa cheme lumea la balul lor.
Sătenii se opresc sa le facă poze în portul tradițional unguresc în timp ce aceștia se opresc la casele lor părintești pentru a executa un dans de 5-10 minute .
La venirea serii , sătenii se adună la căminul cultural unde continuă diatracția până-n zori. În plus , se țin și alte activități cum ar fi tombole și alte joculețe interactive .
În continuare , Szandy vorbește și ea despre ceea ce implica organizarea balului strugurilor, alte tradiții și perspectiva ei față de aculturalizarea ambelor părți etnice.
Niciodată nu s-a pus problema de “cine a fost primul aici ?”
Szandy
Ca urmare a conviețuirii continue a maghiarilor cu romanii , multe elemente au fost preluate în timp , fiecare națiune s-a adaptat la cerințele celeilalte , astfel acceptând-o întrutotul.
Aici se poate observa diferența dintre portul popular maghiar și cel român.
“Nu contează dacă e român sau maghiar,om de omenie să fie”
Fughienii
O Mică paraleLă…
Spre deosebire de alte părți ale țării , Crișana s-a dovedit a fi un spațiu primitor , nediscriminatoriu și deschis pentru oricine vrea fie sa-l viziteze sau sa se situeze aici.
În anii 90’, perioada post-comunistă au avut cele mai mari conflicte inter-etnice în Transilvania ,ca de exemplu cel de la Târgu Mureș care a izbucnit în urma schimbării limbii de predare la liceul “Bolyai Farkas” din cea romană in maghiara.
Ce a urmat în continuare au fost 3 zile de altercații între cele doua tabere în urma cărora cinci oameni și-au pierdut viața, sute au fost brutalizați , iar conviețuirea interetnică în Târgu Mureș a fost alterată considerabil pentru o perioadă de timp.[1]
Într-adevăr , și in regiunea Crișanei au avut loc numeroase conflicte între cele doua , dar niciodată nu s-a produs o rupere profunda care să separe cele doua națiuni una de cealaltă.
Dat fiind că am conviețuit aproape 18 ani cu aceștia, am reușit sa le văd și punctul lor de vedere , maghiarii care trăiesc aici nu dau dovadă de un patriotism agresiv, ci respecta omul de lângă ei . Culmea e ca în multe cazuri , nu ei sunt cei care stârnesc polemici, ci romanii , aceste cazuri se mai regăsesc arareori pe unele bloguri de hate-speech, dar nu reprezintă părerea publica.
Într-o coajă de nucă…
În ciuda divergentelor care vor exista întotdeauna între națiuni , în Crișana se va încerca mereu să se susțină armonia și pacea .De când am fost mici am fost învățați sa ne iubim aproapele și să nu-i cauzăm rău, de accea , eu personal , niciodată nu i-am diferențiat pe alții pe baza acestor criterii etnice . Sunt de părere că acesta se poate mențiune un spațiu primitor pentru oricine , părere pe care o susțin și cei intervievați.
Așadar trebuie sa țintăm să menținem egalitatea și acceptarea ca doua principii morale obligatorii.