Printre persoanele care au trăit în România secolelor XIX-XX s-au remarcat câțiva artiști care au lăsat prin arta lor o reprezentare veridică a istoriei românești, dar și indicii ale creativității lor. În continuare, vor fi prezentate 7 opere care au dus la acest statut al pictorilor din cultura noastră națională.
1. Nicolae Grigorescu – Hora-studiu în ulei (1857)
Nicolae Grigorescu (1838-1907) este unul dintre fondatorii picturii românești moderne. Acesta a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești. Similar studiului din anul 1863, a rămas posterității un studiu în ulei realizat în aceeași perioadă, intitulat “Horă”, această lucrare a fost considerată de către unii analiști ca fiind realizată în perioada 1856 – 1857.
2. Dumitru Ghiață – FLORI DE MUNTE (1956)
Limbajul plastic folosit de Dumitru Ghiață este simplu și direct. Coloritul său este sobru, armonios, bazat pe reliefarea tonurilor calde, iar desenul simplificat și sintetic. În 1964, pictorului Dumitru Ghiață i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.
3. Nicolae Tonitza – Coadă la pâine (1920)
Cât timp a locuit în străinătate , Nicolae Tonitza a fost influențat de Rembrandt și Antonio da Correggio. Fiind un admirator atât al lui Frans Masereel, cât și al lui Käthe Kollwitz, Tonitza a adaptat, de asemenea, liniile de ghidaj expresioniste – cele prezente în mare parte în desenele sale satirice, dar le-a manifestat și în lucrări mari precum “Coadă la pâine”.
4. Stefan Luchian – La împărțitul porumbului (1905)
Într-o toamna, în anul 1905, Luchian a observat cum țăranii înfometați de la Chiajna își dau la schimb propria lor muncă, ce urmează să fie prestată din primăvară următoare, în schimbul câtorva traiste de porumb. Cu această ocazie a realizat o pictură de dimensiuni reduse dar plină de semnificații, intitulată “La împărțitul porumbului“. Lucrarea prezintă o gloată tristă a țăranilor înfometați, sărăcăcioasă, care merge spre conac.
5. Theodor Aman – Bătălia cu facle (1891)
“Bătălia cu facle” de Theodor Aman. Pictura descrie Atacul de noapte, o bătălie între o armată condusă de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești și o armată condusă de sultanul Mehmed al II-lea al Imperiului Otoman, desfășurată în apropierea cetății de scaun a Țării Românești, Târgoviște, în noaptea de 17 iunie 1462.
6. Sava Henția – Moara (1881)
Sava Henția a realizat peisaje datorită unui profund atașament pentru natură. Există lucrări în care preocuparea artistului a fost cu predilecție peisagistică, “nealterată de om”, așa cum este cea intitulată “Moara”, pictată în anul 1881.
7. Mișu Popp – Portret de călugăr (1868)
Creația lui Mișu Popp a fost amplu influențată de artiști precum Rembrandt și Rubens, urme ale acestora putând fi observate în cele două portrete cu capete de bătrâni din Muzeul Astra din Sibiu. Influențele religioase renascentiste pot fi observate la pictura sa, “Portret de călugăr”.