În ultima perioadă, pandemia a afectat foarte multe domenii, printre care se remarcă și învățământul. Astfel, elevii și profesorii au fost puși în fața unui mare obstacol, anume școala online.
Profesorii au fost nevoiți să adopte un nou concept de predare pentru a menține interesul elevilor. De aceea, am cerut părerile mai multor cadre didactice de la Liceul Teoretic „Samuil Micu” din Sărmașu, județul Mureș pentru a afla cum se desfășoară orele online. Majoritatea dintre ei au dorit să rămână sub semnul anonimatului, decizie pe care am respectat-o.
„am fost nevoită să improvizez un catalog personal”
Catalogul electronic rămâne un vis chiar și în aceste vremuri în care elevii și profesorii au nevoie de acesta. Modul în care este organizat sistemul de trecere al notelor și absențelor provoacă nemulțumire în rândul dascălilor întrucât reprezintă „o muncă în plus, fără rost”. O dată pe lună, cadrele didactice merg la școală pentru a actualiza situațiile elevilor. Însuși profesorii recunosc gravitatea acestei fapte, deoarece elevii nu sunt informați în timp util de situația școlară.
De altfel, absențele constituie o mare provocare pentru dascăli, deoarece aceștia nu știu care ar fi momentul oportun pentru a le putea trece. Profesorul Radu Andrei-Tolan afirmă că „unii profesori dau dovadă de exces de zel și pun absenți fără milă, în timp ce alții nu fac prezența”. „Aici vor apărea probleme”, spune dânsul.
„mult mai superficială și ineficientă, decât în clasă”
Este părerea unui cadru didactic cu privire la legătura dintre elev și profesor. Dascălii simt nevoia unui mediu plăcut în care să-și vadă elevii, însă majoritatea preferă să participe la oră cu camera oprită: „Elevii profită în mod negativ de noul sistem de învățământ și își găsesc nenumărate scuze ca să nu participe la orele de curs cu camera pornită”. Profesorii sunt întristați din această cauză și consideră această faptă drept abuz.
Pe de altă parte, alți profesori doresc formarea unei legături mai strânse, însă pandemia limitează acest lucru: „Ca profesor și diriginte nu pot fi tot timpul lângă elevii mei. Mă întâlnesc cu ei doar online, de trei ori pe săptămână. Normal ar fi să merg la ei în clasă în fiecare zi. Nu se pot organiza întâlniri extrașcolare, unde legăturile se întăresc mult mai bine. Unii dintre elevi nu pornesc camerele și astfel apare un zid între profesor și elev. Nu știi dacă informația ajunge la ei, iar în timp se va produce o distanțare.”
„Acum se vede seriozitatea elevilor”
Cadrele didactice se bucură de evoluția pe care o au unii elevi, care au depus efort și în timpul școlii fizice, însă în același timp constată involuția altora: „șansele să recupereze și să participe la ore scad de la o zi la alta”. Dascălii sunt profund dezamăgiți de atitudinea anumitor elevi pasivi care nu doresc să se implice în activitățile școlare și invocă diverse motive pentru iresponsabilitatea de care dau dovadă.
„Nu știu ce se va întâmpla cu ei”
Rata abandonului școlar a scăzut în ultima perioadă, însă nu a atins pragul de 11.3% așa cum era menționat în Strategia „Euro 2020”, conform Eurostat. Însă, din cauza școlii online profesorii tind să creadă că în perioada următoare, procentajele vor crește considerabil. Ei înșiși relatează câteva cazuri pe care nu știu cum le vor soluționa. Profesorul Tolan relatează faptul că într-o clasă alcătuită majoritar din rromi, niciun elev nu a participat la orele online. Aceștia au o situație școlară dificilă, întrucât rubricile de absențe sunt pline: „șansele să recupereze și să participe la ore scad de la o zi la alta.”
Un alt caz întâmpinat de alt cadru didactic vizează clasa a VIII-a de la secția maghiară unde participă numai doi elevi, cu toate că examenul se apropie.
„Știu că vor fi promovați oricum, că profesorii trebuie să îi ajute, să îi caute sau să ia legătura cu părinții.”
Afirmația unui profesor anonim
„SINGURA RĂSPLATĂ E EVOLUȚIA ELEVILOR”
Asta își doresc majoritatea dascălilor în urma efortului depus. Dar, aceștia simt că „guvernanții le-au limitat drepturile, înlocuindu-le cu obligații ceea ce duc la pierderea interesului elevilor”. Cadrele didactice afirmă că munca depusă „nu este răsplătită, nici măcar nu este valorizată de către cei ierarhic superiori și nici de către factorul social.” De asemenea, aceștia invocă faptul că legislația cu privire la salarizare, sporuri și la dotări specifice nu este respectată. De altfel, dascălii sunt nemulțumiți și de lipsa materialelor didactice, motiv pentru care nu își pot susține orele așa cum și-ar dori.
Astfel, „cei profesioniști abandonează acest sistem, iar învățământul românesc împarte cadrele didactice în două categorii:
- cei devotați, cărora nu le pasă de bani și fac totul exemplar, din plăcere
- cei care fac totul pentru bani, nu pun suflet în ceea ce fac și contribuie la pierderea motivației elevilor”, afirmă domnul Tolan.
„VOM DEVENI ÎNCET, ÎNCET O SOCIETATE BOLNAVĂ PSIHIC ȘI FIZIC”
Aceasta este concluzia unui profesor, care așteaptă cu mare nerăbdare revenirea la catedră. Dascălii admit faptul că după ce școala s-a mutat în mediul online, se simt mult mai obosiți, nemulțumiți și indignați de gândul că poate elevii nu au înțeles exact ceea ce au predat. Aceștia sunt profund dezamăgiți de gestionarea învățământului pe durata pandemiei și susțin că tot ce s-a făcut până acum este „o mare farsă, iar cei din minister sunt rupți de realitățile existente în teritoriu”.
„eu totuși am găsit un avantaj”
Profesorul Radu-Andrei Tolan spune optimist că trecerea la școala online l-a făcut să conștientizeze faptul că lecțiile pot deveni mult mai interactive. La școală, videoproiectorul și laptopul nu erau mereu la dispoziția sa, fapt ce împiedica prezentarea lecțiilor într-un mod mai atractiv pentru elevi. Însă, odată cu trecerea la școala online, acesta poate prezenta elevilor săi diferite imagini, videoclipuri sau slide-uri prin intermediul funcției de redare a ecranului (Screen Sharing). Astfel, elevii săi pot acumula informații într-un mod eficient.
„Pot folosi tehnologia pentru a face orele mai atractive”
Radu Andrei Tolan, profesor de Istorie