Numărul de cazuri zilnic în creștere, închiderea școlilor, a întreprinderilor, pierderile financiare substanțiale și iminența unei crize economice sunt doar câțiva dintre factorii care, fără îndoială, vor contribui la creșterea anxietăților și a riscului de boli psihiatrice asociate pandemiei de Covid-19.
În ciuda efectului evident pe care pandemia l-a generat asupra moralului nostru și a stării de spirit generale, știrile principale rămân aceleași, iar potențialele urmări pe care această pandemie le poate avea asupra sănătății psihice publice devin tot mai clare.
Suntem ”Mai triști, mult mai anxioși și cu un sentiment sporit de singurătate”
Un studiu realizat prin programul COH-FIT dovedește impactul pandemiei de Covid-19 asupra sănătății psihice a românilor, declarându-i ”Mai triști, mult mai anxioși și cu un sentiment sporit de singurătate”. Studiul a fost realizat pe aproximativ 2000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 28 și 50 de ani, iar datele au fost analizate și interpretate de specialiști ai Institutului de Psihiatrie Socola, ai Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore. T. Popa” Iași, ai Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie și ai Universității Transilvania. Studiul dovedește faptul că atât adulții, cât și copiii, au dezvoltat frici și anxietăți în această perioadă, iar în cazul indivizilor cu afecțiuni psihologice preexistente, simptomele s-au înrăutățit. (Sursa: Viața Medicală)
Am dorit să aflu cum privește un specialist această problemă. În această perioadă, Florin Săcălean a susținut sedințele de terapie în online, ceea ce deja a pus o barieră între psiholog și pacient. Între timp, a ajuns să se obișnuiască cu noile condiții impuse de pandemie, însă numărul pacienților a continuat să scadă. ”Lumea, în general, evită contactul. Chiar și pacienții care au nevoie de terapie preferă mijloacele online, dacă au posibilitatea.”, afirmă psihologul.
S. este elevă în clasa a XII-a, iar experiența sa din această perioadă este una dificilă: ”Învățământul online este aproape inexistent, iar acolo unde există, nu este eficient. Eu și restul colegilor mei ne bazăm îndeosebi pe meditații pentru a ne pregăti pentru examenul de Bacalaureat”. Acest lucru nu este doar un simplu inconvenient, deoarece poate rezulta în dezvoltarea unor anxietăți: ”Uneori simt că stresul și frica mă copleșesc, deoarece viitorul meu pare mult mai incert decât m-aș fi așteptat. Și totuși, eu fac parte din cei norocoși. Unii colegi nu își permit meditații sau ajutor suplimentar și își pierd din ce în ce mai mult încrederea în forțele proprii.”.
efectele distanțării sociale
Florin Săcălean consideră că psihicul omului a fost deosebit de afectat în această perioadă și preconizează o ”criză” a sănătății mintale în următorii ani. Lipsa interacțiunii umane și distanțarea socială va avea urmări vizibile asupra individului, dar și a grupului, ca un întreg, precum afirmă psihologul ”Oamenii s-au asociat în grupuri încă din cele mai vechi timpuri, socializarea este naturală speciei noastre. Avem nevoie unii de ceilalți și ne este dificil să ne descurcăm singuri.” El amintește și de telemuncă, o tranziție la care lumea nu se aștepta, dar care a devenit rapid o realitate: ”Deși mersul la muncă era privit drept o corvoadă, lumea a început să simtă lipsa acestui obicei, deoarece am pierdut acele 8 ore de interacțiune socială care făcea parte din rutina noastră. În lipsa lor, avem mai mult timp să ne gândim la aspectele negative ale vieții.”
Astfel, se dezvoltă anumite îngrijorări privind sănătatea mintală a omului în viitor. Știrile negative, care provoacă teamă, informațiile contradictorii și incertitudinea pot deregla emoțional și un om perfect sănătos din punct de vedere psihic. Atunci când deja există un diagnostic, urmările pot fi mult mai grave. Un exemplu bun în acest sens este tulburarea obsesiv compulsivă, care are două aspecte. Prima, obsesia, este generată de teamă. ”În cazul nostru, teama de a te îmbolnăvi, care rezultă în compulsie, adică acțiunea de a te spăla în mod repetat pe mâini, chiar dacă este mai mult decât ar fi necesar. Se poate ajunge și la o izolare completă de lumea exterioară, dacă teama și paranoia sunt accentuate.”.
M. este student și, până în luna aprilie a acestui an, lucra part-time la o cafenea pentru a-și plăti studiile. Odată cu pandemia, mulți angajați au fost concediați, printre care și M: ”Mă așteptam să se întâmple, însă vestea tot a venit ca un șoc. Am fost deprimat o perioadă destul de lungă de timp după, mă simțeam tot mai singur și speriat în privința viitorului.”. Odată cu ridicarea carantinei, M. a început să își caute din nou un loc de muncă, însă fără succes, și își face tot mai multe griji în privința continuării studiilor: ”Momentan mă ajută părinții cu ce pot, deși și ei o duc greu în această perioadă. Am fost nevoit să apelez la prieteni, la rude. de multe ori m-am simțit la capătul puterilor.”.
Așadar, atunci când aceste insecurități persistă, este indicat să apelăm la un specialist, pentru ca simptomele să nu se transforme într-un diagnostic.
”Omul este ușor influențabil, iar creierul său nu poate distinge o știre falsă de una adevărată, mai ales în contextul pandemiei, când există atâtea informații contradictorii.”
Florin Săcălean, psiholog
influența media asupra psihicului
Nici autoritățile nu s-au descurcat mai bine în a gestiona acestei situații, iar, după părerea lui Florin Săcălean, nici nu s-ar dori acest lucru: ”Media mizează pe audiență, iar audiența nu este obținută prin povești cu cățeluși. Știrile de scandal sau cele legate de pandemie au primat în această perioadă”. Psihologul recomandă publicului să respingă genul acesta de materiale, însă, deseori intervin anumite obiceiuri psihologice: ”Noi, oamenii, suntem puțin masochiști, în sensul că privim și consumăm acest gen de conținut, chiar dacă ne sperie, înfurie, sau ne provoacă alte emoții negative.” Îl putem considera, astfel, un ”rău necesar”.
Este greu de estimat când se va sfârși această perioadă dificilă care ne-a determinat să luăm o pauză de la viața cu care eram obișnuiți. Totuși, sănătatea noastră psihică nu trebuie să fie dată uitării. În videoclipul de mai jos putem observa câteva tehnici care ne pot ajuta să gestionăm sentimentele în această perioadă complicată.
”În general, oamenii sunt puternic afectați de negativismul din jur atunci când există deja o predispoziție în acest sens. Fiecare din noi experimentăm simptome depresive, obsesiv compulsive sau de anxietate la un moment dat pe parcursul vieții, însă important este să nu rămânem în acest spațiu foarte mult timp, iar stările să nu fie foarte dese.”
Florin Săcălean, psiholog