După un drum de 40 de minute, ajung în comuna Lugașu de Jos, care întrunește reședința cu același nume, Lugașu de Sus și Urvind. E ora 8, vremea e mohorâtă, dar angajații de la primăria din Lugașu de Sus zâmbesc, râd și își încep munca zilnică pentru locuitorii satului. Printre ei, primarul comunei, cu care port o discuție despre digitalizarea satului și a Școlii Primare nr. 1 din Lugașu de Sus.

„Școala Primară nr. 1 Lugașu de Sus, face parte din rețeaua școlară a comunei Lugașu de Jos și deservește în mare majoritate comunitatea romă din colonia „Livada”, peste 50 de elevi. Primăria a făcut eforturi pentru a accesa programe de dezvoltare a învățământului în zonă, prin implementarea PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală). Școala a fost dotată cu grupuri sanitare moderne, apă caldă, renovări interioare și exterioare, dotări cu table smart, imprimante, proiectoare, tablete pentru școlari.”

„WiFi4LugașuDeSus”

Pentru o perspectivă completă asupra condițiilor în care învățau elevii înainte de pandemie, am făcut și un drum scurt până la Școala Primară nr. 1. Pe un stâlp de curent aflat înaintea școlii, pe dreapta apare un afiș cu programul „WiFi4EU – Cofinanțat de Uniunea Europeană”. 

WiFi4EU este un proiect care oferă vouchere care facilitează implementarea de internet wireless pentru localități. Proiectul finanțează costurile privind echipamentul și instalarea sa, în timp ce primăria plătește un abonament pentru conexiunea la WiFi și întreținerea sa. „Rețeaua de internet wireless acoperă zona izolată, situată la peste 6 kilometri de comună”,  afirmă primarul.

Îmi continui drumul și observ cele două clădiri ale școlii, fiecare cu un etaj și un loc de joacă în curte, dar în rest pustii, absența elevilor fiind notabilă.

La intrare, lângă niște chiuvete amenajate pentru elevi, ușa spre sala de clasă pare mai degrabă o poartă spre o aventură educațională. Aici am ocazia de a o cunoaște pe doamna învățătoare Loredana Berzovan, care mă întâmpină cu un zâmbet și îmi povestește cu o ușoară nostalgie despre elevii săi.

„Predau de 13 ani în această comunitate și am avut de-a lungul acestor ani multe dificultăți: de dotare a școlii sau a creării unor condiții bune de învățare. Din fericire, acestea s-au îmbunătățit substanțial, dar din nefericire, situația școlară în schimb nu.”

Proiectele realizate pentru elevi sunt numeroase, reușind să îi aducă chiar și pe magicienii Eduard și Bianca, concurenți la iUmor, care au realizat o serie de activități interactive pentru elevi. 

De Crăciun, copiii au primit cadouri din partea celor de la Orașul Faptelor Bune, activitate organizată de Radio ZU. „Au fost foarte surprinși de daruri. Unii au crezut că le aducem teme de vacanță, dar aveam un alt fel de surpriză pentru ei.”

„Cu toate acestea, interesul este scăzut.”

„Motivele sunt numeroase, părinții sunt în mare majoritate plecați din țară, copii, numeroși în familii, sunt lasati cu bunicii, sau în grija fraților mai mari, familii care cel mai des îi îndeamnă la muncă fizică, nu către învățătură.”

Ne plimbăm prin sălile de clase și majoritatea lucrurilor au rămas așa cum erau înainte de pandemie. Lecția despre substantiv este încă pe tablă, așteptând ochii curioși ai elevilor.

„De multe ori aud motive de absențe: Doamna, am stat cu fratele mai mic pentru că nu avea cine să-l îngrijească.

România și-a propus să reducă rata abandonului școlar la 11,3% până în 2020. Într-adevăr, situația s-a îmbunătățit, România înregistrând o rată de 15,3% în anul 2020, dar fără a-și atinge ținta. Conform Comisiei Europene, abandonul școlar este ridicat în mediul rural și în comunitățile de romi. 

De multe ori vorbim despre lipsa digitalizării ca un detriment principal al educației din România, însă chiar și cu aceasta lucrurile nu par să se îmbunătățească. Familiile elevilor duc în continuare lipsă de resurse financiare, iar copii sunt nevoiți să prioritizeze familia și munca pentru a-i asigura cele necesare.

„Da, avem și elevi de excepție, elevi talentati, mai ales în activități sportive dar zona și lipsa de posibilități îi împiedică să își maximizeze potențialul. Am avut și mulți elevi care au reușit sa urmeze un liceu și să își găsească locuri de muncă bine plătite. Din nefericire, ei sunt puțini și aici a contat foarte mult și implicarea părinților acestor elevi.”

Învățământul în pandemie

Pandemia de COVID-19 a schimbat întreaga procesul de educare a elevilor. Aceștia au primit tablete pentru a putea fi prezenți la cursurile online. 

„Aici din păcate, s-a reușit doar câte o tabletă pe familie. Iar unde sunt mai mult de doi copii școlari, ei sunt nevoiți să se împartă la ore, pe un dispozitiv.”

De asemenea, elevii dispun și de autobuze care parcurgeau un drum de 3 kilometri de două ori pe zi.

Așadar, digitalizarea nu este de ajuns. Responsabilitatea de a contribui la asigurarea celor necesare familiei cade deseori și pe umerii elevilor, în timp ce educația iese din prim plan. În condiții de trai precare, elevii sunt nevoiți să renunțe la posibile performanțe pe care le-ar putea acumula. Abandonul școlar nu mai este o opțiune, ci o obligativitate.