Apariția virsului Sars-CoV2 a declanșat în multe domenii ori industrii schimbări fără precedent. Industria muzicii electronice nu a fost ferită de schimbări majore, evenimentele artistice desfășurându-se cu precădere în mediul online, pe diferite platforme de streaming. Nu doar artiștii au fost afectați de restricțiile impuse de situația epidemiologică, ci întreaga echipă din spatele acestora.
Chiar dacă situația este descurajantă și anostă pentru milioanele de fani ai rave-urilor și a festivalurilor, pentru artiștii care sunt la început de drum carantina a reprezentat oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile în materie de DJ-ing, mix & master ori în producție. Există multe persoane care au descoperit acest hobby sau doresc să se integreze în industria muzicală.
Materialul urmărește din perspectiva unor insideri efectele restricțiilor în context pandemic asupra tuturor persoanelor angrenate în cultura muzicii electronice: procesul de creare și editare în biroul de acasă, stările și emoțiile trăite, soarta festivalurilor și evenimentelor de gen și cum fac față fanii lipsei rave-urilor.
De la underground la mainstream
Muzica electronică din underground își rezervă dreptul de a fi exclusivistă ceea ce explică cozile lungi și orele de așteptare în fața cluburilor selecte din Berlin. De la outfitul full black la oportunitatea de a merge în backstage cu un prieten de-al unui prieten care îl cunoaște pe DJ, curentul underground are un farmec, desigur, aparte. Vibe-urile depind totuși de subgenul muzical. Chiar dacă aparțin amândouă muzicii electronice, EDM-ul și acid techno-ul necesită abordări diferite. Misterul ce înconjoară această cultură a stârnit curiozitatea outsiderilor legată de ce se întâmplă, de fapt, la rave-uri și la petrecerile underground generând plasarea în mainstream. Practic, motivele pentru care acestea ar trebui să rămână underground.
Festivalurile de tip Untold și Neversea au propulsat muzica electronică în mainstream, oferind publicului ocazia experimentării farmecului acestui curent odată underground. Dar și evenimente ca Mioritmic, Sunwaves și HiFiFi au crescut în ultimii ani în popularitate. Tot mai mulți oameni sunt curioși și doritori să participe la o petrecere ieșită din comun. Pentru unii muzica electronică este doar un beat repetitiv lipsit de „personalitate”, dar pentru pasionați, acest gen muzical înseamnă mult mai mult, transmite o senzație incomparabilă și lasă loc pentru interpretare, spre deosebire de muzica cu versuri.
Din public în privat
Toate acestea s-au schimbat odată cu pandemia, și, din păcate, nu prea pot fi reproduse acasă. Pupitrul din club sau de pe scenă s-a mutat pe masa din sufragerie, din dormitor sau în birou. Spațul imens de desfășurare e acum propria locuință, iar publicul e acum familia sau prietenii de pe FaceTime și Discord. Afterparty-ul nu mai este afterparty, seturile nu mai durează ore, ci zeci de minute.
Rave-ul reprezintă, în sine, o petrecere incendiară cu un public numeros, cu un consum de substanțe și un DJ care mixează track-uri electronice. De la petrecerile underground (și/sau ilegale) s-a ajuns ca petrecăreții să caute alternative pentru rave-urile de odinioară.
Ca fan al muzicii electronice și petrecăreț înrăit am simțit din plin lipsa unei petreceri de tip rave. O parte din fenomenul acesta este alcătuită din public, din energia care este prezentă în acel spațiu, în vibe-urile altor petrecăreți și în contactul cu oameni diferiți și speciali. Mediul s-a schimbat total, de la un rave în polivalentă sau în Hoia Baciu la un rave în sufragerie schimbarea se resimte. A dispărut acel mediu în care oamenii sunt deschiși și lipsiți de inhibiții. Chiar dacă te afli acasă și se presupune că este un loc sigur și confortabil, adevărul este că acasă, în acest context, se percepe ca un loc străin.
Am stat de vorbă cu câteva persoane care frecventează astfel de evenimente, care fac parte din industria muzicală sau care știu efectiv cu ce se mănâncă, vorba aceea, această industrie.
Adela, 19 ani, studentă, spune că „[Transformarea de la rave în public la rave acasă] a fost rapidă și surprinzătoare, mai ales pentru că ultimul rave la care am participat a fost cu o săptămână înainte de intrarea în carantina din 15 martie, dar și totodată grea pentru că nu m-am așteptat, la fel ca toată lumea, ce-i drept, la o perioadă atât de lungă în care va trebui să stau despărțită de tot, de rave-uri, ieșiri în oraș, parc, și toate cele”. Cât despre locația în sine, propria casă „nu îți poate oferi măreția unui rave la care participă 1000 de persoane. Muzica trebuie simțită cu adevărat într-un loc care îți permite să faci asta, într-un loc unde ai alți oameni în jur care o simt împreună cu tine”. I couldn’t agree more.
Când am întrebat-o care ar fi avantajele unui rave acasă, Adela a zis că nu se poate compara niciodată cu un rave normal: „vibrația este diferită, multitudinea de oameni prezenți alături de tine te fac să simți că trăiești cu adevărat și beat-ul transmis prin boxe ajunge să-ți facă sufletul să vrea să se miște odată cu tine și tot corpul tău”. Dar există totuși două avantaje: siguranța și costul. „Faci un rave pur și simplu pe placul tău și gratis”.
Fără festuri în 2020
Cred totuși că cel mai mult a avut de suferit industria festivalurilor muzicale. Din cauza pandemiei organizatorii Untold, Neversea, Electric Castle și alții au fost nevoiți să amâne evenimentele. Acest fapt a stârnit o mulțime de nemulțumiri din partea publicului și a echipei organizatorice, spre satisfacția persoanelor care denumesc astfel de evenimente drept „sataniste”.
Dintre toate experiențele fix festivalurile nu se pot „transfera” acasă. Am participat la o multitudine de fest-uri, din România și din afară, și sentimentul este inegalabil. Aici este vorba de o arenă cu 100.000 de oameni, un sistem audio performant, efecte vizuale fascinante, live acts, dansatori, efecte pirotehnice și multe altele. Nimeni și nimic nu poate reproduce acel sentiment acasă. E o experiență de care acest coronavirus ne privează. Insă problemele mai serioase nu sunt legate de faptul că nu pot merge oamenii la festival ca să petreacă, ci pierderile pe care organizatorii le au.
Despre situația amânării unui festival major am contactat pe cineva din echipa de producție tehnică.
George*, 19 ani, asistență tehnică explică: „Cea mai mare problemă sunt biletele vândute la sute de mii de oameni. Oamenii când cumpără biletul acceptă termeni și condiții”. Prin urmare, cumpărătorii trebuie să-și asume riscul pierderii contravalorii biletului în cazul anulării festivalului. „Nu se face retur de bani, ci compensare prin a păstra biletul până la următorul festival care se ține”. De fapt, biletul specifică situațiile în care pot fi anulate astfel de evenimente, însă puțini sunt aceia care citesc cu adevărat termeni și condiții. Firmele organizatoare trăiesc din venitul festivalului precedent, iar amânarea festivalurilor a generat pierderi semnificative pentru sectorul angjaților și nu numai. Profitul din a două tură de bilete (primăvară) nefiind încasat, nu toți angajații au putut fi plătiți, spre exemplu echipele de tehnicieni sau inginerii ori angajații full time care lucrează pe tot parcursul anului. Nici chiriile pentru depozite nu au putut fi plătite, resursele fiind insuficiente. Despre o eventuală recuperare a pagubelor nu poate fi vorba, ne spune insider-ul. „Foarte multe firme mai mici au trebuit să-și vindă firma pentru a mai salva ce se poate”. Singura consolare: biletele vândute în anul premergător pandemiei sunt valabile și la următoarea ediție.
*numele a fost schimbat pentru a proteja identitatea persoanei.
DJ de acasă
Pe de altă parte, schimbarea s-a produs și în rândul DJ-lor. Obișnuiți să mixeze în fața unui public, aceștia și-au mutat spectacolele pe platformele digitale. Live show-urile au fost înlocuite de live stream-uri.
Pentru a putea înțelege cu adevărat impactul pandemiei asupra acestui segment din industria muzicală, am întrebat un DJ cum a fost afectată munca lui.
Sandraz, 21 ani, DJ & producer, povestește: „Observând această schimbare de direcție către mediul online al întregii industrii, am considerat că este oportunitatea perfectă de a mă focusa mai mult pe a crea muzică” spune acesta. Și spectacolele au continuat în online. „Pentru a face ceva diferit, dar în același timp familiar pentru consumatorii de muzică electronică, am decis împreună cu echipa brand-ului de petreceri Technogeneza să desfășurăm o ediție specială online, respectând cât mai multe elemente din cultura clubbing-ului.”
Diferența în materie de audiență s-a regăsit în diversitatea publicului, dar și în feedback-ul din partea acestuia, spune Sandraz, la eveniment „participând în premieră oameni din afara țării sau din alte orașe îndepărtate”. Din punctul de vedere al DJ-lor, acesta spune că a fost mai neplăcut să mixeze 2 ore „chiar din confortul de acasă în condițiile în care feedback-ul publicului se rezuma la câteva comentarii pe chat-ul platformei, un feedback practic inexistent fără o reacție vizibilă la alegerile muzicale din timpul set-urilor noastre, iar atmosfera unică a unei petreceri de muzică electronică, așa cum ne-o aminteam, nu se regăsea.” Cu toate acestea există și un aspect pozitiv la mutarea în online, anume dezvoltarea prezenței online ca artist. „Rămân totuși conectat în singurul mod posibil cu oamenii care susțineau deja comunitatea muzicii electronice în scenariul normal cu care eram obișnuit” a mai spus DJ-ul. Conluzionând, Sandraz a recunoscut că „feeling-ul libertății totale de exprimare pe ringul de dans al unor iubitori de muzică, care impărtășesc același spațiu și timp, nu poate fi replicat în format digital.”
Îl poți găsi pe Sandraz pe Instagram la @djsandraz și îi poți explora muzica pe Beatport la @sandraz.
Producția și ingineria sunetului dincolo de studioul profesionist
Pandemia și restricțiile au avut un impact major și asupra procesului de creație a muzicii, asupra studenților și producerilor care sunt la început de drum. Am luat legătura cu un amic care studiază Sound Technology în Anglia. L-am întrebat cum este să nu ai acces la studio și să muți producția acasă.
L-am întrebat pe Vlad (19 ani, producer & student) care sunt diferențele dintre un studio profesionist și cel de acasă, iar acesta a spus că acustica este un aspect foarte important: „Studiourile profesioniste sunt echipate cu panouri acustice care absorb refracțiile acustice, sunetul fiind perceput nealterat de către ascultător”. În plus, un studio profesionist va avea cu siguranță echipamente mai performante, dar și mult mai scumpe. „Fie că este vorba de microfoane, monitoare de studio sau aparatura analog care lipsește în majoritatea studiourilor de acasă din cauza unor prețuri care pot ajunge la mii de euro, un studio profesionist va fi aproape mereu mai bine dotat.”
Din punct de vedere al calității muzicii, Vlad precizează: „Echipamentul și tratamentul acustic influențează foarte mult calitatea produsului final, […] dar cel mai mult contează cunoștiințele și experiența inginerului de sunet.”
Pe lângă calitatea produsului final și timpul de producție este foarte important în acest proces. Diferența o face, din nou, echipamentul: „Majoritatea studiourilor profesioniste sunt dotate cu echipamente precum console de mix care au rolul de a îmbunătăți workflow-ul, în comparație cu un home studio, unde adesea inginerul lucrează doar cu un laptop.”
Cu toate acestea, Vlad spune că există un mare avantaj în faptul că poate lucra și învăța de acasă: „Posibilitatea de a căpăta experiență și de a învăța de acasă au ajutat industria muzicală să evolueze, foarte multe piese cunoscute din ziua de azi fiind produse și mixate într-un home studio.” Vlad spune că cel mai eficient ar fi totuși să lucrezi și să înveți într-un studio profesionist, de preferință cu un inginer de sunet experimentat care te poate ghida.
Punct. Și de la capăt
Aceasta a fost o parte din povestea schimbării industriei muzicale în 2020, povestea a patru persoane din domeniu și a milioanelor de fani ai muzicii electronice de pretutindeni.