Castelul Corvinilor: o relicvă a unor vremuri încărcate de istorie și legende, servește în zilele noastre drept unul dintre cele mai importante atracții turistice ale județului, în care m-am născut și am copilărit, Hunedoara. Cu greu te abții din a admira asemenea capodoperă medievală. Zidurile impunătoare adăpostesc povești și legende înghețate în structura copleșitoare a castelului. Vizitatorii care calcă pragul sunt învăluiți de admirație, mister și dorința de a se cufunda în trecutul fascinant al castelului și de a-i dezvălui toate tainele.
Castelul în zilele noastre
De peste 500 de ani, Castelul Corvinilor se înalță mândru peste orașul Hunedoara, a cărui identitate este dominată de mărețul monument. Stilul gotic al epocii medievale își face cunoscută prezența, de aceea castelul se remarcă ca un monument singular în România și este printre cele mai frumoase din Europa de est. Încăperile castelului nu mai servesc același scop ca și în zilele sale de glorie. Holurile sunt pline de zgomot, iar podelele sunt călcate de milioane de pași in fiecare an. Începând cu 1974, castelului i s-a atribuit alt rol, adică cel de muzeu, invitând turiștii să afle mai multe despre perioada medievală. După un timp, paleta tematică s-a extins, iar la curtea castelului au fost aduse colecții de arheologie, etnografie, artă decorativă și carte veche.
Dr. Sorin Tincu, directorul castelului, este pasionat de istorie și a ajuns la Hunedoara pentru a desfășura practică arheologică. Astfel s-a atașat de Castelul Corvinilor în verile în care practica arheologia și a continuat să se atașeze inclusiv în perioada când a funcționat ca director. O zi obișnuită la castel pentru Sorin Tincu este încarcată de adrese care necesită răspuns, corespondențe cu autoritatea publică, corespondență și control în ceea ce privește restaurarea castelului. Un procent însemnat din timp îi este ocupat de administrarea monumentului propriu-zis, iar la final o mică porțiune a timpului îi rămâne pentru a se ocupa de cercetare.
Castelul adăpostește anual o multitudine de evenimente. Cel mai important eveniment, cu publicul cel mai numeros este „Noaptea Muzeelor”. mi-a spus Sergiu Tincu. Alte exemple ar fi „Salonul de Iarnă al Hunedoarei”, „Expoziția Transylvanian Night”, „Festivalul Medieval Ioan de Hunedoara”, „Medieval Robotics Day”. Aș aminti printre evenimentele mele preferate „Hunedoara Lirică” și „Stradivarius Music Nights by the Castle”. Sunt două direcții principale de organizare a evenimentelor. Prima, și cea mai importantă, este administrația publică locală. Ei stabilesc un anumit număr de evenimente la începutul fiecărui an. La aceste evenimente se adaugă pe parcurs de exemplu expoziții intinerare sau anuminte concerte care vin din mediul privat. „Stradivarius Music Nights by the Castle” este un eveniment privat care a devenit o tradiție în a se desfășura la castel.
Cameră, lumini, Acțiune
Podul de acces al castelului face legătura dintre orașul liniștit care este Hunedoara și fosta cetate medievală. Pășind pe lemnul tare, te cuprinde o nesiguranță, aproape o frică, care te transportă până la uimire o dată ce îl parcurgi. Personalități istorice au pășit pe unde tu, un simplu vizitator, stai să admiri tot ce ține de castel. Atmosfera castelului te poartă în trecut și o dorință arzătoare de a afla mai mult te cuprinde. Revenind în contemporan, alte figuri faimoase, sau mai puțin faimoase, au ocupat spațiul din interiorul castelului.
Pe lângă identitatea sa de muzeu, monumentul medieval s-a transformat ocazional într-un platou de filmare. Actori, regizori, cameramani se înghesuiau pe holurile mărețe și în încăperile transfigurate într-un spațiu ficțional. Nicholas Cage se numără printre cei care au fost filmați în interiorul castelului. „Ghost Rider: Demonul răzbunării” este o creație americană, iar acțiune sa are loc în România. Protagonistul a fost acompaniat de Violante Placido, Ciaran Hindis și alți actori români. Alt film care a transformat castelul în platou de filmare este „The nun”. De data aceasta castelul a fost preschimbat în mănăstirea Cârța, care este locul în de desfășurare al acțiunii.
Filmele care ajung la noi vin dintr-o direcție foarte simplă, explică Sergiu Tincu. Sunt contactate anumite case de producții din România, iar ei sunt cei responsabil să aleagă locații. Castelul Corvinilor este o locație atractivă pentru filmele cu tematică medievală, tematică gotică, datorită faptului că are imaginea corespunzătoare.
De la milioane de turiști, la televiziune și pâna la jocuri video, castelul are parte de o faimă desăvârșită. Una dintre misterioasele legene spune că însuși Vlad Țepeș a fost prizonierul lui Iancu de Hunedoara, petrecându-și o scurtă parte a vieții prins între pereții impunători de piatră. Unii oameni au teoretizat că una dintre sursele de inspirație a lui Bram Stoker pentru Dracula a fost această întâmplare. Deși nici una dintre aceste fapte nu au fost confirmate.
În 2001, a fost eroul unui episod din „Cele mai înspăimântătoare locuri de pe Pământ”, emisiune realizată de Fox Family Channel. În 2007, a fost, timp de trei seri, în direct, gazda emisiunii TV britanice „Cele mai bântuite”. În 2013, documentarul „Aventuri cu fantome” și-a plasat aici ediția specială de Halloween, iar castelul a fost inclus în jocul video „Age of Empires II HD The Forgotten”.
Programul Discovery VR și-a desfășurat activitatea la Castelul Corvinilor. Astfel a fost creat un tur virtual horror cu o linie narativă. Creația poartă numele de „The Hunted Castle” și ilustrează povestea a doi stăpâni ai unui palat ca din basme. Doamna castelului a murit, lucru care a determinat deteriorarea sănătății mentale a stăpânului. Conform ficțiunii, cei doi sunt condamnați să bântuie castelul pentru eternitate.
Expunerea mediatică este una benefică. Cred că toți ne-am dorit să vizităm o locație dintr-un film care ne-a plăcut. Ca urmare, consider că apariția în producții cinematografice este de bun augur și ne aduce venituri și beneficii. Veniturile sunt atât pe termen scurt, prin încasările care se fac o dată cu desfășurarea filmului, cât și pe termen lung prin acei vizitatori care sunt atrași datorită faptului că au văzut castelul în film. Beneficile la care mă refeream sunt legate de promovarea adusă monumentului prin apariția în diverse producții, o promovare gratuită care se face pe un mediu extrem de larg, audiența fiind de pe tot mapamondul și din toate nivelurile sociale. spune Sorin Tincu.
Turism
Popularitatea castelului a suferit o creștere liniară, în fiecare an se multiplică numărul de ochi curioși care văd splendoarea construcției. Efectul bulgărelui de zăpadă este responsabil pentru faima de care se bucură astăzi. Apariția în topul palatelor de poveste făurit de The Huffington Post în 2013, includerea în cele mai frumoase destinații de vacanță de pe TripAdvisor și reprezentarea la Swiss International Holiday Exhibition, în 2014, au fost primele evenimente semnificative. Acum castelul se plasează pe locul 12 în categoria „Best Castles”, a site-ului European Best Destinations, iar Historic European Castles îi oferă un loc printre cele mai spectaculoase castele europene.
Desigur, anul 2020 a afectat buna-funcționare a lucrurilor de pretutindeni, iar castelul nu a fost o excepție. L-am rugat pe Sorin Tincu să-mi spună în ce măsură a influențat pandemia turismul. În ceea ce privește vizitatorii am înregistrat o scădere cu aproximativ 50% a numărului cu care ne-am obișnuit și bine-înțeles s- înregistrat și o scădere a veniturilor, în jur de 40%. Dispropoția este cauzată de tipurile de vizitatori. În anul precedent, un procent semnificativ de vizitatori era reprezentat de elevi și studenți care beneficiau de tarife reduse. Anul acesta au venit mai puțini tineri, dar mai mulți adulți și familii care au plătit taxa aferentă.
Am vorbit și cu două persoane care au vizitat castelul înainte de pandemie. Corinne, o tânără de 19 ani povestește despre experiența ei. Unic, impunător, emblematic. La asta mă gândesc eu când vine vorba de castel. L-am vizitat de mai multe ori și am fost plăcut surprinsă de fiecare dată. Nu costă mult ca să intri și ai parte de o experiență fantastică. Fântâna din curte este foarte interesantă, ea fiind sâmburele de adevăr al legendei. O dată am văzut oameni costumați în ținute medievale și se comportau de parcă aparțineau acelei epoci. Mi s-a părut un lucru minunat și m-a ajutat să îmi imaginez atmosfera castelului în vremea când era locuit.
Am fost o singură dată la castel, spune Darius, care a vizitat castelul în urmă cu doi ani. Deși locuiesc așa de aproape, în Deva, nu am simțit nevoia să îl văd. Dar trebuie să recunosc că o data aflat acolo am fost profund impresionat. Prima încăpere a fost o cameră de tortură. A fost total neașteptat și trebuie să recunosc că am fost puțin zdruncinat de ce am văzut. Dar în rest celelalte încăperi conțineau picturi, artefacte medievale și alte obiecte de artă. Când am întrebat de lucrul favorit al vizitei sale, Darius nu a ezitat: Priveliștea din castel. Mă simțeam ca în filmele Disney, era un sentiment cu totul special, de neuitat.
În prezent, în cadrul castelului se desfășoară un proiect de restaurare. Acest proiect are ca scop remedierea problemelor existente la Castelul Corvinilor. a spus Sorin Tincu. Sunt probleme care nu datează de ieri, de astăzi, ne referim în primul rând la starea acoperișului, apoi la starea elementelor artistice din piatră care sunt afectate de timp, dar și de poluare. În primul rând, urmărim prin acest proiect, îmbunătățirea stării de sănătate a monumentului. Evident că există și beneficii ulterioare pentru că în timpul restaurării se mai fac diferite descoperiri în interior. Restaurarea castelului propriu-zis este un prim pas. După aceea se intenționează aplicarea la un proiect mult mai mare care să cuprindă întreg ansamblul, adică curtea, grădinile și șanțurile castelului. Acestea vor fi restaurate și ambientate, prin apariția unui parc etnografic și prin crearea unui segment destinat spectacolelor.Acest proiect ambițios aduce beneficii monumentului din toate punctele de vedere. După finalizarea restaurării, implicit există o anumită curiozitate a vizitatorului, așa că directorul se așteaptă să se înregistreze din nou un număr relativ ridicat de vizitatori, în special persoane care au vizitat deja castelul și sunt curioși de ceea ce s-a schimbat în urma restaurării.
O scurtă istorie
Istoria castelului este stufoasă, fiind deținut de 11 oameni și de statul austriac, cel austro-ungar și din 1918 aflându-se sub aripa protectoare a statului român. Desigur, printre cei mai faimoși proprietari se număra Iancu de Hunedoara, care a deținut multe titluri, câteva fiind cel de voievod al Transilvaniei, guvernator și regent al Ungariei și tatăl regelui Matia Corvin.
El a fost cel care a transformat construcția dintr-o simplă cetate, într-un măreț castel medieval care domină în prezent. Familia lui Iancu de Hunedoara a fost cea care a populat castelul pentru cea mai lunga perioadă de timp, de aceea monumentul a fost botezat Castelul Corvinilor sau Castelul Huniazilor. Cele două nume pot crea confuzie, dar ambele se referă la același castel și la aceeași familie. Huniade este numele inițial, și aduce aminte de prezența nobilimii maghiare în Transilvania. Corvineștilor este o altă variație a numelui cu o origine neclară, lucru care a dat naștere unei legende fascinante care relatează o aventură a tânărului Iancu de Hunedoara.
Conform legendei, tânărul băiat și-a dovedit talentele când inelul mamei sale a fost furat de un corb. Iancu de Hunedoara a săgetat corbul care a devenit simbolul mândru al familiei. Legendele pictează niște tablouri profunde și fascinante ale trecutului castelului. O altă astfel de povestire relatează o istorie tristă și plină de cruzime în care trei prizonieri otomani au fost promiși de către Iancu Corvin libertatea în schimbul unei fântâni. Cei trei au săpat timp de 15 ani în piatră dură și nemiloasă până au descoperit apă. Dar speranța de a simți libertatea a fost spulberată, fiindcă soarta lor a trecut în mâinile văduvei lui Iancu, Elisabeta Szilagyi. Fără scrupule, ea a ordonat ca cei trei să fie uciși. Ultima dorință a prizonierilor a fost să inscripționeze un mesaj în piatra fântânii, și anume Apă ai, inimă nu. Deși întâmplarea este o legendă, fântâna de la castel este faimoasă, iar inscripția spune Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de lângă biserică.
