Contextul pandemiei actuale limitează foarte multe activități din diferite domenii ,dar cel mai important fiind învățământul .Numărul crescut de cazuri a determinat ca, societățile , firmele și mai ales școlile , grădinițele să fie restrânse pe scenarii sau în cazurile grave , închise pe o perioada nedeterminată.
Sistemul de învățământ românesc a hotărât , la început, să limiteze accesul în școli prin scurtarea programului și micșorarea numărului de copii în clase , astfel obțînând o limitare între copii ce , într-un fel , micșora probabilitatea de infectare. Cu toate aceste măsuri , guvernul a decis și punerea școlilor într-un scenariu hibrid cu 3 etape , în funcție de rata de infectare a orașului.
Însă , se pare că scenariul hybrid nu a fost cel mai potrivit , rata de infectare și cazurile multiple în școli crescând , fără vreo șansă de recuperare. Astfel , a fost hotărât scenariul online ,pe o perioada determinată ,punând un semn de întrebare asupra examenelor și situației învățământului.
În schimb , odată cu apariția acestui scenariu , sistemul a devenit ușor neînțeles de către elevi și părinți .Potrivit unui studiu creat de “Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună” “,bazat pe sondaje online ,în perioada 14-20 octombrie 51% dintre elevi au considerat prima luna din acest nou scenariu haotică “încercând să țină pasul cu provocările implicate de diferitele scenarii în care s-au aflat” , iar 30% din elevi consideră faptul că modul în care se desfășoară școală este un “compromis valid” urmărind perspectiva unei crize medicale în România.
ȘI ACUM CE URMEAZĂ?
Pandemia , într-adevăr, a reușit să ne închidă în casă, să ne distanțeze social cât se poate de mult și prin acest mod a reușit să ne pună și în situații dificile ,pe noi ca elevi, dar și pe profesori schimbându-le modul de comunicare cu elevii. Astfel strategia abordată presupune diferențe destul de mari față de procedeul obișnuit , tradițional.Se pare că marea evoluție a învățământului urmează să fie scoasă la iveală prin integrarea unor metode practice ,de predare online.
Nu doar copii și profesorii au fost puși la încercare , dar și părinții , în special cei care au preșcolari sau copii în ciclul primar . Ajutorul părinților este vital în acest moment; copiii au nevoie de îndrumare permanentă la acest nivel. Din păcate sistemul educațional nu a fost pregătit pentru acest tip de scenariu , neavând resursele necesare și neglijând rata destul de mare de copii fără internet sau tehnologie în viață lor.
“Slăbiciuni” în pandemie
Cu toate că sistemul de învățământ a derulat diferite proiecte pentru a veni în ajutorul elevilor , există cazuri încă ,atât de școli fără interent sau tehnologie necesară pentru desfășurarea orelor în condiții optime , cât și de copii din diferite părți ale țării ce nu au posibilitatea participării la orele online. În continuare , potrivit chiar Ministerului Educației , peste 250.000 de copii nu au acces la tehnologie online, însemnând 32% din numărul de elevi din țară, conform statisticilor MEC. Se pare că ,în urmă suplimentării bugetului pentru achiziția tabletelor , doar 9% din elevii fără acces la tehnologie și internet vor beneficia de ajutor.
O altă perspectiva ce afectează partea de comunicare elev-professor , este lipsa elementelor tehnice de comunicare cum ar fi microfonul și camera. Potrivit aceluiași studiu efectuat de MEC , doar 66% din copiii din clase primare au microfon , 71% din gimnaziu și 69% din cei de liceu.
Avantaje și dezavantaje
Învățământul online comparat cu cel tradițional , e o pierdere la prima vedere , dar ,cum nu am fost puși să alegem , zic să punem accent pe părțile pozitive și să limităm efectele negative . Astfel, consider că sistemul de învățământ online aduce diverse avantaje atât pentru elevi ,cât și pentru profesori.
Profesorii au devenit mai buni în relația cu tehnologia pe care , cu siguranță , o vor folosi mai des și când vor reveni la formă tradițională . De asemenea , au învățat să relaționeze altfel cu elevii de la care au învățat foarte multe deseori.
Pe de altă parte , și elevii și-au îmbunătățit abilitatea de lucru pe calculator , au învățat diferite aplicații pe care le vor putea folosi și offline. Odată cu îmbunătățirea abilităților de lucru pe calculator apare și avantajul principal în acest mediu online, organizarea, deoarece elevul devine ordonat în proiecte ,teme , datorită timpului limitat pentru efectuarea lor și își aranjează timpul mai bine ,devenind mai responsabil.
Chiar dacă seria de avantaje a învățământului online continuă datorită libertății și confortului , majortatea elevilor și studenților consideră acest tip de școală dăunător. Contrar opniilor , acest gen de învățământ este împânzit de dezavantaje . Mediul online îți conferă confortul, dar îți limitează atenția , te pierzi în televizor , jocuri sau alte elemente ce te atrag.
Un alt mare dezavantaj al acestui gen de învățământ este legat de problemele tehnice .Internetul de calitate slabă , dificultăți în conexiune și multe alte limitări de acest gen încurcă elevii în înțelegerea profesorului și a orelor.
Cu toate că școală online a adus beneficii și a reușit să aducă organizarea în viața elevilor, aceasta pierde câțiva pași din dezvoltarea acestora. Un profesor ce are rol dublu , fiind și mamă , precum Carmen Mihu consideră că:
“efectele asupra acestei generații se vor vedea în timp din punct de vedere psihologic… Școala e, zic eu, o pregătire pentru viață.. Cu tot felul de experiențe.. Niciodată un calculator nu va avea cum să le ofere lecțiile pe care ei le învață din interacțiunea cu ceilalți..(certuri, bârfe, distracția din pauze, prieteniile) Și asta e marea pierdere…”
Carmen Mihu -profesor îndrumător pentru copii cu autism
Opinii personale și puncte de vedere “trăite”
Cu toate că , din punctul meu de vedere , școala online este un dezavantaj datorită conferințelor online ce rup legătura elev-profesor , am decis să întreb o elevă de clasa a-XII-a despre experiența sa în această perioada :
Georgiana Chetreanu – elevă liceu
“ Învățământul online nu ajută cu absolut nimic, mai ales în formarea unui copil, în special a celor care sunt în clasele I-IV. Nu poți forma un copil online. Majoritatea nu sunt atenți la ore, iar pentru cei care chiar vor să facă ceva în viață este foarte greu să prinzi ceva online. De multe ori apar probleme cu internetul, semnalul și așa mai departe. De multe ori nu este interes nici din partea copiilor, dar nici din partea profesorilor. Suntem cu toții în situația asta, dar profesorii ar trebui să fie puțîn mai înțelegători, în special cu cei care, spre exemplu, nu deschid camera datorită problemelor de anxietate sau fiindcă le este rușine cu mediul în care trăiesc. Cred că pe timpul învățământului online ar trebui să fim mai implicați noi, elevii de acasă, fiindcă este în joc viitorul nostru. “ e
Pe lângă părerile destul de împărțite în social media despre cum va decurge facultatea și dacă va avea success pentru studenți în acest sistem online , am întrebat o studentă despre experiență ei în primul an:
Ștefania Vetrescu -studentă anul 1 Psihologie
“Consider experiență facultății online o provocare. Încă de la început am fost reticență cu această decizie și până în momentul actual nu sunt fericită cu metodă abordată. Având cursuri 5 zile din săptămâna, de dimineață până seară, resimt o oboseală crescută și chiar dureri fizice datorate statului pe scaun în față laptop-ului. Înțelegerea materiilor nu a fost și nu este o problema. Ceea ce lipsește este contactul direct cu profesorii, colegii ,care este un factor puternic dăunător asupra dezvoltării sociale. Lipsa motivației este și ea prezența întrucât statul într-o încăpere atât de mult timp nu ajută la performanță academică necesară. Anxietatea, stresul și stările depresive sunt efecte datorate minusurilor de mai sus. Cu toate acestea, m-am adaptat și am învățat cum să mă coordonez cu restul colegilor și cerințele profesorilor. Singura mea dorință este acum să se liniștească pandemia în care ne aflăm, să îmi pot cunoaște colectivul și să simt cu adevărat viață de student.”
Pe parcursul anilor de liceu am reușit să cunosc învățământul tradițional , și mai ales pe cel online . În această situație nu pot să spun decât faptul că am avut parte de profesori implicate , cu o inima bună , ce nu s-au dat înapoi indifferent de problema.Cu toate că se împlinește aproape un an de când am terminat liceul , am reușit să iau legătură cu dirigintă mea , un profesor model , implicat , ce mi-a fost alături în toată această perioada plină de provocări , și pentru acest lucru aș dori să împărtășesc părerea dumneaei:
Ana-Maria Norocea -profesor al Colegiului Alexandru Ioan Cuza Focșani
“Măsurile luate în sistemul de învățământ pentru stoparea pandemiei au creat un nou model pedagogic, pe care unii l-au elogiat ca o necesară inovație, în timp ce alții l-au privit cu reticență. În mod cert, însă, a reprezentat o soluție utilă/eficientă sanitar pentru moment, a oferit alternative la viziunile pedagogice tradiționale, a deschis posibilități pe care nu le bănuiam, dar a și închis portițe necesare în actul pedagogic.
La început, în primăvara lui 2020, predarea online, comparată cu recent suspendata predare față în față, părea cel puțin nefirească, dacă nu inutilă sau greoaie. Ea a început să capete sens, însă, treptat, în contextul restricțiilor/frustrărilor generate de pandemie. Elevii și profesorii au descoperit (adesea profesorul ca ucenic al elevului în domeniul utilizării tehnologiei – ceea ce susține încă o dată, dacă mai era nevoie, ideea învățării reciproce : nu există mentor absolut, care să nu învețe nimic de la elevul său ) avantaje precum posibilitatea de a interacționa cu ceilalți într-o vreme în care erau obligați să stea în casă, șansa de a promova un tip de cunoaștere avizată, academică, organizată, posibilitatea de a obține un feedback în perspectiva examenelor ce urmau să vină. Aceste elemente erau dezirabile, în comparație cu vidul pedagogic al primelor săptămâni de pandemie. Evident, în absența unor reglementări stricte vizând obligațiile elevilor și profesorilor, dar și în contextul grijii pentru sănătatea celuilalt, exigența s-a diminuat și eficiența actului didactic a scăzut.
Toamna lui 2020 i-a găsit pe elevi și profesori pregătiți (material, intelectual, afectiv) pentru varianta învățării online. S-au păstrat dezavantajele generate de absența interacțiunii față în față: se creează o înstrăinare între elev și profesor, o minimalizare a regulilor de disciplină (care nu pot funcționa integral, cât elevul se află în spațiul confortabil, personal, de acasă), fiecare depinde de capriciile tehnologiei (se strică laptopul, se ia curentul, pică internetul). În același timp, se conturează și avantaje – explicațiile didactice par să devină mai personale, atât timp cât se adresează imaginii fiecărui copil prezent pe ecran, se poate apela la diverse resurse educaționale online inaccesibile în clasă (din perspectiva materiei pe care o predau, e vorba de site-uri ale unor edituri, filmulețe cu prezentări de carte, scurtmetraje de artă, articole din reviste culturale, materiale pe care în sistem tradițional nu le puteam aduce în clasă în absența dotărilor cu tehnologia de rigoare).
Într-un cuvânt, învățarea online e o experiență de viață, cu toate împlinirile și frustrările aferente. Ea va produce o schimbare de paradigmă pedagogică și o transformare a sensibilității elevului și profesorului.”
Spre final …
Chiar dacă noi încercăm trecerea spre online pentru că așa pare că ne rezervă viitorul învățământul online nu este revoluționar și nici nu a fost gândit vreodată să fie așa .Școală de acest gen nu o poate înlocui pe cea fizică,clasică nici din punct de vedere al informației și mai ales al interacțiunii umane. Și prin acest lucru consider că se face remarcată școala offline ;interacțiunea umană și socializarea… pentru că pe lângă materie și predat , cu ce mai rămânem în online?
Elena Stan
“La școală ,elevii ar trebui să învețe cum să se orienteze correct si să acționeze eficient pe câmpul de lupta al vieții!”
Surse Bibliografice:
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/circa-250-000-de-elevi-din-romania-nu-au-acces-la-tehnologie-online-1301387автокредит под залог