Panouri înalte, presărate de o multitudine de prize în felurite forme, culori și texturi. Diversitatea acestora este egalată doar de cea a cățărătorilor din încăpere: începători cu membre tremurânde, ce scanează împrejur cu ochi temători în speranța de a ieși din impasul în care se regăsesc, oameni „de-ai casei”, în grupuri, ce discută animat despre posibilele moduri de soluționare a traseelor și profesioniști concentrați, siguri pe sine și pregătiți să-și mai adauge încă o performanță la palmares. Numitorul comun? Magneziul. În aer, pe panouri, pe palme, pe haine: acest cearceaf alb învăluie întreaga sală de cățărat Skai, din Cluj-Napoca.

În acest mediu l-am întâlnit pe Paul Cristea, în urma unuia dintre antrenamentele sale asidue. Paul este un tânăr sportiv, participant și câștigător a numeroase cupe naționale și europene la cățărat.

„Sunt vegetarian de mic și nu aș renunța la acest stil alimentar, fiind deja obișnuit să mănânc în acest fel. Am încercat chiar să mai mănânc carne, dar nu mă atrage.”, îmi spune el, cu o voce încă îngreunată din cauza efortului.

Precum indică priamida nevoilor lui Maslow, alimentația este un aspect fundamental al vieții unei persoane. Iar acest aspect este accentuat și mai mult în cazul persoanelor cu un nivel înalt de activitate fizică. Astfel, am dorit să aflu mai mult despre experiența lui Paul ca vegetarian, atât din perspectiva umană, cât și din cea a unui sportiv de performanță.

„Călătorind prin țară, nu am întâlnit mari dificultăți în a găsi localuri care servesc preparate vegetariene.”, continuă Paul, raportându-se la accesibilitatea acestui stil de alimentație. Nici aspectul social al mâncatului nu pare a-i crea probleme.„Lumea este în general înțelegătoare, cu toate că nu mereu înțelege cum de nu consum deloc carne sau cum reușesc să consum o cantitate optimă de proteine.”

Iar ca sportiv cu o astfel de alimentație, Paul se simte la fel de încrezător: „Mie, personal, vegetarianismul mi se pare sustenabil. Antrenamentele nu îmi sunt afectate în mod negativ de felul în care mănânc.”

Cu toate acestea, modul în care se raportează Paul la vegetarianism este împărtășit de un număr redus de persoane. Conform Societății Vegetarienilor din România, s-a estimat că doar 3% dintre români nu consumă carne în mod regulat. Iar procentajul este cu siguranță și mai scăzut în cazul veganilor.

Prin ce lentilă privește românul de rând vegetarianismul și veganismul?

Lipsuri. Foame. Teroare. Acestea sunt gândurile care le fulgeră prin minte persoanelor, care au trăit ororile comunismului, atunci când aud de soia și de alternativele vegetale ale produselor pe bază animală. Atunci, a te bucura de carne era un lux pe care foarte puțini și-l permiteau, după nenumărate răsărituri prinse la cozile interminabile de la alimentare, sperând din tot sufletul, cu mâna încleștată pe cartelă, că alimentele nu se vor termina până le vine lor rândul. Atunci, salamul cu soia era mâncat din necesitate, nu ca un simplu moft.

După atâția ani de penurie alimentară, ar fi o nebunie ca cineva să renunțe în mod voluntar la carne, acum că o poate achiziționa după placul sufletului. Nu?

„Consumatorul român este extrem de reticent, deoarece deja este foarte împământenită ideea că produsele vegane sunt de fapt un conglomerat de E-uri și chimicale, menite să înlocuiască mezelurile din carne.”

Dana Ciobanu, Director Marketing „Aivia”, producător de produse vegane

Totuși, un număr crescând de români tind să se orienteze spre tipurile de regimuri alimentare pe bază vegetală. Potrivit datelor compilate de Foodpanda în 2018, comenzile de preparate vegetariene și vegane au crescut cu 800% în România, față de anul precedent.

Astfel, trebuie să ne întrebăm: cine sunt totuși consumatorii de produse vegetale din România și ce i-a determinat să adopte unul dintre aceste stiluri de alimentație?

„Cele mai receptive la implementarea în dieta săptămânală a produselor de origine vegetală sunt persoanele care se încadrează în segmentul de vârstă 20-35 ani, care trăiesc în mediul urban și care au un nivel înalt de educație”, îmi spune Elena Curelaru, directorul de marketing de la Verdino, o companie românească producătoare de înlocuitori pe bază de proteină din mazăre pentru preparatele din carne.

De ce ai adopta o dietă care se bazează pe produse vegetale?


CONSIDERENTUL ETIC

Conform Elenei Curelaru, persoanele care renunță, într-o măsură mai mare sau mai mică, la consumul de produse de origine animală „consideră că nu e cazul să își mai construiască traiul pe sacrificarea și exploatarea animalelor. Vorbesc aici în special despre veganism. Acesta este un curent complex, care nu se referă doar la mâncare, ci și la îmbrăcăminte, menaj și cosmetică. Orice implică produse de origine animală, produse testate pe animale, ori cu potențial agresiv asupra animalelor, este exclus din modul vegan de viață.”.

Considerentul Sănătății

Există deja numeroase studii științifice care confirmă efectele benefice ale unui regim alimentar bazat pe produse vegetale. Prin raportare la persoanele care consumă produse animale în mod regulat, cei care reduc sau chiar elimină complet aceste alimente tind să se bucure de un risc al tuturor cauzelor de mortalitate cu 25% la sută mai mic.

În acest punct, este posibil să te afli într-o mare dilemă: „prefer să trăiesc mai mult sau să mă bucur de grătărelul de toate zilele?”. Ei bine, E. Curelaru ne asigură că „nevoia sfârâielii pe grătar rămâne și se poate împlini cu alternativele vegane, fără vreun rabat la gust”.

Considerentul Mediului

Ultimii, dar nu cei din urmă, sunt „acei oameni care în mod benevol renunță la produsele animale, deoarece conștientizează efectul nociv produs de zootehnie asupra solului, apelor și a mediului, în general. Este de notorietate faptul că fermele de vaci sunt printre cei mai mari poluatori mondiali”, continuă să relateze E. Curelaru.

Într-adevăr, situația curentă este sumbră. Conform „The Economist”, industria alimentară este responsabilă pentru aproximativ un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru utilizarea a aproximativ 70% din toate resursele de apă dulce și pentru ocuparea a aproximativ 40% din suprafața terestră. Iar viitorul nu se arată deloc mai roz: emisiile asociate produselor alimentare ar putea crește până la 50% până în 2050, ceea ce ar acoperi bugetul total al emisiilor de care dispunem pentru a evita niveluri periculoase ale schimbărilor climatice. Și pentru că veștile rele nu vin niciodată singure, la această predicție se adaugă și faptul că, până în 2050, populația globului ar putea atinge 10 miliarde de locuitori, iar pentru a hrăni întreaga populație a planetei ar fi nevoie de aproximativ 60% mai multă hrană.

Ce rol ar putea juca în acest context optarea pentru o dietă predominant vegetală? Un studiu de amploare a pus dieta pe bază de produse vegetale la încercare – analizând un scenariu imaginar în care lumea ar deveni vegană până în 2050. În acest caz, s-a estimat că emisiile de gaze cu efect de seră asociate industriei alimentare ar putea fi reduse cu 3/4. De asemenea, având în vedere că 33% din terenurile agricole din întreaga lume sunt utilizate exclusiv pentru producția de furaje, la care se adaugă și terenurile utilizate pentru pășunatul și adăpostirea animalelor, utilizarea acestor resurse pentru a crește mâncare pentru oameni ar contribui considerabil la hrănirea unei populații mai numeroase.

Unde se situează românia la consumul de carne?

Cu toate că, la nivel european, România nu se află printre țările fruntașe în ceea ce privește consumul anual de carne pe cap de locuitor, este important să luăm în calcul faptul că românul are un nivel de trai mai scăzut decât al unui cetățean din țările occidentale, aspect care influențează puternic alegerile alimentare ale unei persoane. De aceea, este mai relevant să privim la evoluția diacronică a cantității de carne consumate anual de cetățeanul român. În acest context, se poate remarca o creștere constantă, pe parcursul perioadei postbelice.

(Sursă: Ziarul Financiar)

Interesul tinerilor români față de adoptarea regimului vegetarian sau vegan

Având în vedere că generația tânără reprezintă viitorul, înțelegerea perspectivei acesteia din punct de vedere al obiectivelor personale, al reticențelor și al disponibilității adoptării unui stil alimentar bazat pe produse de origine vegetală este crucial pentru a putea face o schimbare notabilă.

Discutând pe această temă cu Victor Sera și Maria Chiorean, doi tineri studenți, cu un stil de viață activ, am descoperit că principala lor preocupare este felul în care un astfel de regim alimentar le-ar putea afecta performanța sportivă.

Victor s-a arătat foarte reticent față de posibilitatea asigurării optime a macronutrienților prin intermediul unei alimentații vegane sau vegetariene și a recunoscut că respinge din start adoptarea unei asemenea diete. „Stilul meu de viață activ (practic fac sport de 5+ ori pe săptămână), deși nu mi-ar interzice să adopt o dietă vegetariană, cu siguranță mi-ar afecta suficient opțiunile alimentare cât să nu merite pentru mine efortul. O dietă vegană cu atât mai mult.”

Maria, ceva mai deschisă acestei opțiuni, mi-a povestit despre tentativa ei de a testa acest fel de alimentație. „Am încercat să fiu vegetariană pentru mai mult de două luni, cu o inițiere treptată în eliminarea proteinei animale din mesele de zi cu zi. Pentru că îmi doream să-mi cresc musculatura, am fost nevoită să integrez o cantitate considerabilă de proteină în alimentația mea.”Apoi, cu o voce ce trăda părerea de rău, continuă relatarea, spunându-mi: „Chiar dacă am reușit să o înlocuiesc cu proteină vegetală, am considerat că nu este destul de satisfăcătoare. Aspect la care se adaugă și faptul că apreciez gustul cărnii, în special de pui sau de porc, astfel încât am decis să renunț la vegetarianism”.

Cu toate acestea, ambii și-au arătat disponibilitatea de a-și reduce consumul de carne pe viitor, în eventualitatea în care ar avea la dispoziție mai multe alternative vegetale de calitate, care să satisfacă atât aspectul nutriției, cât și cel al delectării culinare și al comodității.

Care sunt pașii ce trebuie luați pentru un viitor mai verde?

„Piața (produselor vegetale) din România a evoluat extrem de încet până aproximativ acum 2-3 ani. Cererile mari sunt din afara României, unde consumatorii sunt educați de mult mai mulți ani cu privire la alimentațiile vegetariene și vegane”, relatează Dana Ciobanu, directorul de marketing de la Aivia.

Principala dificultate a producătorilor de produse vegetale? Consumul ocazional al acestor alimente, dictat în principal de cele două mari posturi ortodoxe de peste an.

„Este nevoie de multă comunicare pentru a schimba mentalul colectiv”, completează Elena Curelaru. Comunicarea trebuie făcută multi-direcțional, atât prin ONG-uri, prin instituțiile statului dar și prin intermediul producătorilor, astfel încât mesajele de sustenabilitate să fie înțelese pe deplin; e important să știm cu toții că inclusiv ceea ce punem în farfurie poate schimba planeta în mai bine”.быстрый займ без отказа на карту через интернет