Importanța menținerii unui stil de viață sănătos prin practicarea activității fizice este încă un concept necunoscut și irealizabil în România. Chiar și înaintea pandemiei de COVID-19 (care a făcut aproape imposibilă realizarea activităților fizice în spații publice), România se clasa printre cele mai sedentare țări din Europa.
Deși în ultimii ani au existat campanii (ex.: „Sport pentru viață”, „Sport pentru toți”) și inițiative care urmăreau promovarea sportului și a activității fizice în rândul populației, numărul românilor care practică sport este în scădere.
- În anul 2014 a fost înființat Grupul de lucru interministerial pentru promovarea activității fizice
- Strategia națională de sănătate 2014-2020 a inclus eforturi de îmbunătățire a educației pentru sănătate, a stilurilor de viață sănătoase și a cooperării inter-sectoriale, în special în beneficiul grupurilor vulnerabile
- În anul 2015 a fost editat un Ghid de intervenție pentru alimentație sănătoasă și activitate fizică în grădinițe și școli, având ca promotor Institutul Național de Sănătate Publică
- În anul 2018 a fost distribuit un ghid pentru activitatea fizică și intervențiile de nutriție sănătoasă în grădinițe și școli — ghidul a fost distribuit în 4000 de școli și grădinițe din 42 de județe, ajungând la peste 410.000 de persoane
„Lipsa conștientizării problemelor de sănătate ce pot surveni ca urmare imediată a unui stil de viață sedentar este unul dintre principalii factori ce determină numărul alarmant de copii și adolescenți cu probleme de sănătate. Un prim pas către surmontarea acestei situații este axarea pe educație.”
Claudia Moga, medic specialist
Chiar dacă programa școlară prevede educația fizică, nu numai în învățământul primar și gimnazial (câte două ore pe săptămână), ci și în cel liceal (o oră pe săptămână), importanța sportului este neglijată în majoritatea școlilor, iar numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 6 și 15 ani care nu practică activități fizice niciodată a crescut considerabil în ultimii ani.
Problema începe de la vârste fragede: reticența și dezinteresul față de activitățile fizice își au rădăcinile în zecile de ore de sport pierdute în sălile de clasă, în fața magazinului general sau, de cele mai multe ori, la cafenelele din proximitatea școlii. Un alt factor care contribuie semnificativ este lipsa infrastructurii din domeniul educației.
„Îndrumarea copiilor către un sport care să devină o activitate constantă pentru ei este bine să se întâmple cât mai devreme. Sportul în viața copiilor oferă multiple beneficii, nu doar pentru starea de sănătate și dezvoltarea fizică, ci și pentru socializarea cu cei din jur. Angajarea într-o activitate sportivă acționează ca un factor de protecție împotriva bolilor asociate cu sedentarismul.”
Andreea Popovici, medic kinetoterapeut
La nivel de învățământ primar, accesul la sălile de sport este foarte rar întâlnit, chiar și în mediul urban. Deși aproximativ 71% din școlile gimnaziale din mediul urban au săli de sport, majoritatea celor din mediul rural nu dispun de această dotare. Lipsa responsabilității legale și a interesului minim din partea sectoarelor de sănătate și educație pentru acest domeniu se observă, în special în mediul rural.
Ștefania Florescu, profesoară la Școala Gimnazială „Elena Farago”
„Noi nu avem sală de sport. La noi, orele de sport se fac afară, cât timp e vreme frumoasă. Pe timpul iernii, elevii stau în sălile de clasă și lucrează la alte materii.”
Efectele și importanța activității fizice asupra dezvoltării organismului și menținerii unei sănătăți optime sunt puțin cunoscute sau sunt desconsiderate de majoritatea populației. Sportul și activitatea fizică în rândul populației din România sunt secundare multor alte activități, atât în programul copiilor, cât și în cel al adulților care, de cele mai multe ori, susțin că nu au timp nici măcar de o plimbare în aer liber — se estimează că în România doar 23% dintre copiii și adolescenții de 11,13 și 15 ani și doar 30% dintre adulți efectuează suficientă activitate fizică.
Concret, în România, 69% dintre respondenții români la Eurobarometru susțin că nu au realizat nicio activitate fizică viguroasă în ultima săptămână.
Lipsa unei culturi a sportului precum și ignoranța din partea populației cu privire la posibilele efecte ale sedentarismului asupra sănătății au consecințe pe termen lung: din ce în ce mai mulți români suferă de boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet și obezitate — în 2016, prevalența supragreutății la cei peste 18 ani, în România a fost de 57,7% la ambele sexe.
„Educaţia privind mişcarea și activitatea fizică regulată lipseşte din rândul copiilor şi al adolescenţilor. Văd tot mai multe cazuri de copii obezi pentru că aceştia mănâncă nesănătos şi nu fac mişcare, nu practică niciun sport în afara orelor de sport din şcoală, care sunt oricum neglijate de cei mai mulți.”
Ana Cecop, medic pediatru
Din totalul populaţiei României de 15 ani şi peste, 8,4% urmează un regim alimentar adecvat. Dintre aceştia, 71,1% urmează un regim legat de consumul redus de sare, 62,2% urmează un regim legat de consumul de grăsimi, 51,2% urmează un regim legat de consumul de zahăr, 24,5% au apelat la un regim alimentar legat de consumul de calorii.
„Activitatea fizică și alimentația adecvată este o parte importantă a stilului de viață sănătos care poate reduce apariția a numeroase boli. Responsabilizarea individuală cu privire la importanța includerii activității fizice în rutina zilnică trebuie dublată și încurajată de efortul autorităților. Personal, cred că educația în acest sens, încă de la cele mai fragede vârste, este calea către o societate mai sănătoasă.”
Mihaela Cerăt, coordonatoare centru de nutriție și yoga, Harmony Wellnessмгновенные онлайн займы