Din vechi timpuri și până în secolul 21, menstruația a rămas un subiect taboo în societăți de pretutindeni deoarece este considerat un subiect rușinos și chiar murdar. Dar ce ne facem atunci când discuția despre menstruație devine necesară? Ce se întâmplă când persoanele cu menstruație sunt încă marginalizate din cauză că „sunt în perioada aceea” și mai rău, ce se întâmplă când sărăcia menstruală afectează sănătatea și educația fetelor și femeilor din întreaga lume?
Sărăcia menstruală(period poverty) reprezintă un fenomen al deprivării de produse menstruale care afectează o mare parte dintre persoanele aflate la menstruație. De asemenea, înseamnă lipsa educației menstruale și accesul limitat la produse de igienă indispensabile.
DE CE TREBUIE SĂ DISCUTĂM DESPRE SĂRĂCIA MENSTRUALĂ?
Deși aproximativ 26% din populația globului experimentează acest lucru, menstruația este încă stigmatizată, cu toate că este un lucru cât se poate de normal. Lipsa de informație asupra subiectului duce la concepții greșite și dăunătoare care pot determina fetele și femeile să rateze experiențe și evenimente normale.
Stigma care înconjoară menstruația are consecințe până la cele mai grave. Unele comunități cred că femeile care menstruează aduc ghinion și chiar dezastre naturale, așa că le izolează singure în barăci improvizate care sunt de asemenea ilegale. Astfel, sunt puse în situații în care sunt vulnerabile la viol, atacuri animale și vreme extremă. În 2018, o tânără de 23 de ani din Nepal a murit într-una din aceste barăci, asfixiată de fumul de la focul pe care îl făcuse ca să se încălzească. Nu este singura care a murit în astfel de condiții.
Ioana Ciuhan, fondator al asociației iele-sânziene consideră că produsele de igienă menstruală sunt o necesitate și un drept.
„Acestea reprezintă o facilitate indispensabilă la care fiecare persoană aflată la menstruație trebuie să aibă acces în fiecare lună. Accesul la produsele de igienă menstruală face parte din drepturile reproductive, care la rândul lor sunt o componentă a drepturilor omului pe care fiecare stat ar trebui să le asigure cetățenilor săi.”
După cum precizează și Ioana, în România nu există date statistice cu privire la sărăcia menstruală, dar „urmărind alte date statistice și făcând un calcul, am ajuns la concluzia că peste 350.000 de adolescente se află în situații materiale precare și nu își permit să achiziționeze lunar produse menstruale sigure.”
CARE SUNT CONSECINȚELE?
Peste tot în lume, consecințele sărăciei menstruale sunt cel puțin triste și devastatoare. Igiena menstruală slabă poate provoca riscuri pentru sănătatea fizică și psihică a fetelor și femeilor din întreaga lume și a fost asociată cu probleme ale sistemului reproducător și ale tractului urinar, conform UNICEF. Ca alternativă la absorbante sau tampoane, multe femei recurg la materiale improvizate precum hârtie, cârpe sau haine, care pot duce la infecții și afecțiuni ale aparatului reproducător.
Conform Băncii Mondiale, la nivel global fetele pierd între 10 și 20% din zilele de școală din cauza lipsei de produse menstruale, a condițiilor sanitare precare, dureri și stigmă socială. Din cauza absențelor școlare, multe dintre fete abandonează școala definitiv și sunt mult mai predispuse să aibă o sarcină nedorită, să fie victime ale traficului uman și să fie forțate în căsătorii la vârste fragede.
Ca urmare a lipsei produselor menstruale sigure și a stigmatului social, fetele și femeile se retrag de la activități obișnuite și riscă să fie victime ale fenomenului de excluziune socială. „În 2019, 33,5% din persoanele de sex feminin cu vârsta între 0-17 ani se aflau în risc de excluziune socială, iar 30% trăiau deja în sărăcie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică”, spune Ioana.
CUM NE EDUCĂM?
Anul acesta, pe 28 mai, asociația iele-sânziene a depus la Ministerul Educației și Ministerul Sănătății un document care la acea vreme aduna 22.574 de semnături pentru petiția „Produse menstruale gratuite în școli”. Între timp, petiția a ajuns la peste 30.000 de semnături și s-a bucurat de susținere atât în mediul online cât și din partea altor ONG-uri. Cu toate acestea, petiția a stârnit și un val mare de reacții negative și controverse.
Ioana îmi spune că se așteptau la astfel de reacții:
„Suntem un ONG feminist care abordează adesea în social media subiecte considerate controversate, așadar am mai primit reacții negative și până la petiție. Nu ne așteptam însă să fie atât de multă critică din partea persoanelor care au la rândul lor menstruație. Dar asta ne-a confirmat încă o dată cât de puternică e lipsa educației la nivelul societății noastre și cât de multe avem de învățat ca să ajungem la o oarecare normalitate. ”
Și totuși, cum ne educăm în acest sens? Cum schimbăm aceste preconcepții și cum facem să oprim stigma din jurul acestui subiect? Ioana este de părere că totul pornește de la adulți:
„Problema este că adulții sunt cei care stigmatizează o mulțime de procese ale corpului uman care sunt absolut normale și naturale. Dacă adulții fac asta (prin felul în care ei se poartă, prin ce se propagă în media etc.), normal că și copiii cresc cu aceleași concepții greșite.
Este important ca tinerii să aibă acces la informație, să înțeleagă exact ce se întâmplă în corpul uman, ce este menstruația. Aceste explicații pot face parte, de pildă, dintr-un program de educație sexuală. Cu siguranță nu ne putem aștepta la schimbări peste noapte, dar dacă începem să facem ceva în direcția asta, în timp se vor vedea îmbunătățiri.”
În acest sens și cu scop educativ există o multitudine de articole, dar și de campanii înaintate pentru a normaliza discuția despre menstruație și de a informa populația despre importanța acestor discuții.
EXISTĂ SPERANȚĂ
Pe 24 noiembrie 2020, guvernul Scoției a aprobat proiectul de lege Period Products Bill. Astfel, Scoția a devenit prima țară din lume care garantează accesul gratuit la produse de igienă pentru oricine are nevoie. Nici în Scoția, schimbarea nu a apărut peste noapte, dar prin pași mici și semnificativi, guvernul a reușit să amelioreze semnificativ sărăcia menstruală și să facă un mare pas spre normalitate.
Se poate și în România, după părerea Ioanei. Cum?
„Prin educație și informare, și, desigur, acces gratuit la produse esențiale pentru gestionarea menstruației într-un mod sigur și demn pentru toate persoanele care au menstruație. Sună un pic utopic, dar avem exemple de state care au reușit să scadă considerabil procentul sărăciei menstruale, deci știm că dacă lucrăm neobosit în direcția asta, la un moment dat se vor vedea niște schimbări pozitive.”
Exisă metode de a vedea schimbări pozitive și la noi în țară. Trebuie doar să avem deschidere către ele și să conștientizăm faptul că sărăcia menstruală afectează un număr îngrijorător de mare de fete și femei din întreaga lume, iar acest lucru nu mai poate fi stigmatizat și ignorat.
как получить потребительский кредит