Într-o epocă în care orice melodie se află la un click distanță, ar părea greu de crezut că cineva încă preferă să asculte muzică pe vinil. Spotify, Apple Music, clasicul Youtube, toate aceste platforme pun la dispoziție ascultătorilor o mare varietate de genuri și melodii. Totuși, poate chiar accesibilitatea mare din online este ceea ce îndreaptă oamenii înapoi către discuri.
De la apariția primului vinil comercial în 1930, metodele de înregistrare a muzicii s-au tot schimbat. În mare parte din secolul trecut, principalul mod de a asculta muzică era pe disc. Până la sfârșitul anilor ’80, vânzările de viniluri atingeau cu ușurință miliarde de dolari în America. Însă, odată cu apariția casetelor și CD-urilor, solicitarea vinilurilor a început să scadă treptat, asta cel puțin până anul trecut.
You will find more infographics at Statista
Pentru prima dată în mai bine de douăzeci de ani, au fost vândute mai multe viniluri decât CD-uri sau abonamente la servicii de streaming. În 2020, în jur de 27.5 milioane de discuri au fost vândute doar în America, fenomen care nu s-a mai întâmplat din anii ’80, când vinilurile încă erau destul de folosite. În schimb, proprietarii magazinelor în care se vând produse muzicale au observat de câțiva ani această revenire a muzicii analog.
Popularizarea vinilului în românia
Majoritatea statisticilor în ceea ce privește vânzarea de viniluri sunt raportate la cifrele din Statele Unite, dar interesul din ce în ce mai crescut pentru muzica pe disc a fost resimțit la nivel mondial. Deși anul trecut s-a remarcat o cerere mai mare, creșterea în vânzări, chiar și în România, a devenit evidentă încă din 2015.
“Din 2015-2016 pot să spun că a avut loc an de an o creștere, care nu cred că și-a atins apogeul”, spune domnul Valeriu, proprietar al magazinului Rockshop din București. Același fenomen a fost observat și la Cluj, în cazul magazinului Dusty Sounds, unde proprietarul crede că a existat o constanță în vânzări, mai apoi o creștere, începând de acum câțiva ani. Totuși, de ce cumpără oamenii din nou viniluri?
Sunetul
Pentru o experiență cât mai autentică de audiere a unui album, multe persoane preferă să se îndrepte spre muzica pe disc. Deși este mult mai accesibil să ascultăm o melodie pe Spotify, de exemplu, fișierele audio sunt compresate, iar informația muzicală este redusă pentru a ocupa mai puțin spațiu. Pe de altă parte, o melodie înregistrată analog se apropie cel mai mult de varianta originală a artistului.
Micile caneluri de pe un disc sunt de fapt formele undelor sonore ale melodiilor înregistrate, făcute pe vinil cu ajutorul unui ac. Spre deosebire de muzica digitală, sunetul pe vinil nu este perfect. Așa cum este explicat pe scurt de Popular Science, acul pickup-ului care citește discul este diferit de acul original care a trasat canelurile. De aceea, sunetul este puțin distorsionat. În plus, vibrațiile emise de acul care trece printre caneluri tind să adauge o oarecare căldură sunetului, deși toate acestea sunt imperfecțiuni.
Experiența
În afară de calitatea sunetului, un alt motiv pentru care interesul pentru muzica analog a crescut este experiența în sine. Dacă atunci când ascultăm muzică online doar apăsăm play pe o platformă de streaming, a asculta muzică pe vinil implică un adevărat ritual. “Pe lângă calitatea muzicală, [vinilul] propune și aspectul acesta de ritual, de a-l lua în mână, de a-l scoate din copertă, de a-l pune pe pickup, de a duce brațul pickup-ului la disc. E un proces care cred că face mai multă plăcere omului decât simplul click pe o anumită platformă.”, îmi spune Daniel Piper, proprietarul magazinului Dusty Sounds din Cluj-Napoca. Chiar procesul de a scotoci printre albumele vechi dintr-un magazin dă o parte din farmecul întregii experiențe.
“Oamenii caută palpabilitatea în ziua de astăzi.”
Daniel Piper, Dusty Sounds
Într-o lume în care totul se mișcă extrem de rapid, iar orice informație poate fi accesată în doar câteva secunde, experiența de a asculta muzică pe vinil presupune o oarecare încetinire a lucrurilor. Deseori, în viața de zi cu zi, muzica este doar un sunet de fundal pe care-l ascultăm în timp ce facem alte lucruri. În schimb, un vinil nu poate fi ascultat oriunde, pe vinil nu există opțiunea de a da skip unei melodii, iar un album poate fi ascultat doar cap-coadă, cu ajutorul unui pickup. Astfel, singura opțiune este aceea de a sta și a aprecia muzica într-un moment de liniște sau, în cuvintele domnului Valeriu, “când asculți muzică, asculți muzică, nu cureți cartofi sau speli vasele”.
Nostalgici și curioși
Deși vinilurile ar putea fi considerate învechite, aparținând unui secol trecut, ele sunt destul de populare în rândul tinerilor. Statisticile arată că în Marea Britanie, în anul 2018, în jur de 57% din totalul cumpărătorilor de discuri sunt persoane cu vârste între 15 și 24 de ani. La Niche Records, un magazin cu produse muzicale din București, peste 50% dintre cei care au cumpărat viniluri în ultima perioadă sunt tineri, elevi, liceeni, persoane până în 30 de ani.
Când a fost deschis magazinul Dusty Sounds în Cluj-Napoca, acum 8 ani, clienții puteau fi împărțiți în două categorii: nostalgici, cei care au crescut cu muzică pe vinil sau erau familiari cu ea, și cei curioși, interesați să o descopere. Acum, odată cu vânzările, și diversitatea clientelei a crescut. Daniel are în prezent clienți de școală generală și de liceu, până la cei mai în vârstă, dar foarte evidentă a fost inclinația tinerilor spre muzica pe vinil.
“E un motiv de mândrie să ai prima presă a unui album”
Pe lângă experiența în sine de a căuta și asculta un album pe vinil, plăcerea de a colecționa discuri poate conta la fel de mult. Despre acest aspect am vorbit cu Samir, un tânăr de 17 ani din Bacău care a început, ușor ușor, să își alcătuiască propria colecție de viniluri. Acum doi ani, el asculta online albumul Cantofabule de la Phoenix, album pe care l-a găsit ulterior și pe vinil, într-un anticariat din București. Samir spune că l-a găsit întâmplător și întâmplarea face că a continuat să adune viniluri.
O parte din cele pe care le-a strâns până acum sunt viniluri vechi, iar restul sunt ediții limitate de albume de la trupe precum Porcupine Tree, Haken, Gojira, Metallica, Tool. El consideră că e un motiv de mândrie, un sentiment aparte să ai prima presă a unui album sau un exemplar din doar 500 scoase spre vânzare. Revenind la nevoia de palpabilitate despre care spunea Daniel, și în cazul lui Samir, bucuria de a avea obiectul fizic a devenit unul dintre motivele pentru care a continuat să colecționeze viniluri.