Pasiuni vs sistemul românesc de invațamânt

 Pasiunile noastre sunt lucrurile care ne dau viață și sens într-un tipar cotidian. Sunt acele rupturi de nivel de la clasicul-obișnuit la ceva ce ne preocupă. Ne mănâncă timpul, ne epuizează din resurse, dar în același timp ne încarcă și ne  oferă fericire și satisfacție. Pasiunile noastre sunt cele care ne diferențiază de restul, reprezentând un criteriu de diferențiere între preocupările noastre, iar acestea provin din curiozitatea timpurie asupra unui anumit subiect, sau încă de la naștere, manifestate prin prisma talentului unui copil spre un anumit domeniu.

Pasiunile reprezintă scânteia care poate produce reale progrese în diverse arii de existență, cu condiția identificărilor lor și aprofundării acestora.

Dar pentru a ne putea urma aceste pasiuni, ele trebuie mai întâi identificate, încă de la vârste fragede, și mai ales încurajate și sprijinite. Iar cum un copil își petrece o bună parte din timp la școala, este de datoria acestei instituții de a-i descoperi înclinațiile si de a-l ajuta să le aprofundeze.

Școala și rolul ei

Teoretic

Conform qualform ”Școala oferă elevului cadrul pentru dezvoltare, formare, socializare plecând de la cunoașterea particularităților individuale și de vârstă specifice fiecărei etape de dezvoltare, prin proiectarea unei strategii și prin realizarea unui demers didactic riguros, având la bază o programă, o planificare, resurse educaționale, metode și strategii didactice menite să ducă la realizarea obiectivelor și a scopului propus.”

Ba mai mult, educația primită în școală îi permite copilului să-şi ”croiască propria personalitate constituită din ansamblul organizat ierarhic al însuşirilor fizice, intelectuale, afective, social-morale şi volitiv-caracteriale”.

Realitatea

Școala are rolul de a-i educa pe copii, însă nu și de a-i forma ca oameni diferiți, cu abilități diferite. Menirea ei, așa cum este ea concepută de către sistemul românesc, este de a le înzestra copiilor un volum imens de informații, preponderent în format pur teoretic, fără a acorda în mod special atenție elevilor săi, ca viitoare personalități individuale și diferite. Uniformizarea este literă de lege în învățământul românesc, accentul fiind pus pe memorare ori pe inteligența logico-matematică. Unicitatea sau particularitățile care fac ca un copil să se deosebească de ceilalți sunt din plin descurajate, inoculându-se încă de la vârste fragede ideea de a te supune profesorului, temelor, cerințelor exigente și a întregului sistem. Astfel, sistemul pregătește nu viitoare personalități, care să-și atingă adevăratul potențial în diversele arii de activitate pentru care sunt făcuți, ci niște roboței, obișnuiți să asculte ordine, să gândească limitat și să fie total lipsiți de libertatea de a gândi logic și de a se exprima într-un mod coerent și congruent cu propriile opinii.

Psihologul și antreprenorul Ovidiu Atanasiu, fondatorul Success Academy, analizează sistemul de educație din România, oferind perspectiva sa asupra modului în care școala pregătește elevii pentru adevăratele nevoi ale pieței muncii. Acesta firmă că, pe piața muncii este nevoie de ”tigri” , iar noi producem ”iepurași” pe bandă rulantă.

” Tigri, adică oameni dezinvolți, comunicativi, colaborativi. Plini de energie și creativi. Oameni asumați, deschiși, capabili să-și exprime punctul de vedere, capabili să ia decizii, constructivi. Cu obiective clar setate. Adică invers față de produsul final al educației naționale.”

Psiholog Ovidiu Atanasiu

TIMPUL LIBER

Teme vs Pasiuni

Timpul liber al copiilor este reprezentat de timpul rămas în afara celui petrecut la școală, astfel încât în afara școlii ar trebui dedicat unor activități, cu scopul dezvoltării acestuia într-un mod complementar cu suportul teoretic dobândit la ore, activități fie cu specific sportiv sau intelectual. Timpul acesta liber al elevilor este însă diminuat considerabil de către școală, care, pe lângă cele 6 ore (în medie) petrecute în cadrul acesteia, oferă multiple teme pentru acasă. În acest fel, copilul este pus să aleagă între a participa la activități în scop recreativ și evolutiv (precum practicarea diverselor sporturi sau hobby-uri), care l-ar putea ajuta să-și descopere pasiunile și vocația, și teme.

Potrivit unui reportaj realizat de Digi 24 legat de timpul alocat unui elev de gimnaziu pentru efectuarea temelor, aceștia au dezvăluit faptul că întregul proces poate dura până la 3 ore.

Un elev, întrebat până la ce ora își face temele, răspunsul a fost:

Cinci, când vine mama. Și pe urmă mai recapitulăm o dată. O luăm de la capăt cu temele, să le corectăm, să le verificăm. Ce nu e bine, mai faci o dată de la capăt și toate astea…

Cezar, elev în clasa a VI-a

Iar Cezar nu este nici pe departe un caz izolat, ci mai degrabă o constantă perpetuată a sistemului de învățământ românesc. Așadar, temele câștigă de cele mai multe ori în detrimentul hobby-urilor, activităților extracuriculare și a propriilor pasiuni ale elevului, pe care, e posibil să nu le descopere niciodată.

Muncește din greu

Muncește din greu și vei fi răsplătit. Cum? Cu note mari. Astfel, se pune presiune pe copii să tragă tare pentru niște simple cifre care nu reflectă de cele mai multe ori realitatea, ci doar un efort de memorare.

Psihologului Alexandru Pleșea, avertizează părinții să nu pună prea mare presiune pe copii, înspre a lua numai nota 10, deoarece nimeni nu poate fi bun la toate. În plus, tot acesta afirmă că este demonstrat ştiinţific că nota 10 nu scoate în evidenţă genialitatea unui elev, ci, pur şi simplu, arată gradul ridicat de adeziune la un set de cunoştinţe standardizate, impuse de şcoală.

”Elevii au nevoie să învețe cum să învețe, nu au nevoie de concurență sau reguli impuse. Ei au nevoie să fie ajutați să rămână cât mai aproape de creativitatea și voioșia copilăriei. Cunoaştem cu toţii foarte multe exemple de elevi de nivel mediu sau cu note slabe la învăţătură, dar care au demonstrat, mai ales, după terminarea şcolii, că pot fi genii în orice domeniu de activitate. Genialitatea lor a ieşit la iveală abia după ce aceştia au părăsit graniţele sau standardele impuse de mediul academic, deoarece au putut gândi singuri, şi-au dat voie să fie creativi. Sunt mulţi profesori care nu ţin cont de unele sclipiri de geniu, pe care le pot avea unii elevi, ba chiar îi îngrădesc din prima clipă în care observă opinii care nu respectă graniţele lecţiei. Chiar mai rău, există profesori care îi pedepsesc pe elevii nonconformişti şi îi premiază pe elevii care respectă şi aderă robotic la pachetul de cunoştinţe standardizate. Din această cauză, actualul sistem de notare, care premiază conformismul şi pedepseşte nonconformismul, a devenit unul cel puţin discutabil”

psihologului Alexandru Pleșea

În concluzie, sistemul de învățământ românesc acuză niște carențe majore în ceea ce privește nevoile sale din punct de vedere evolutiv, iar o eventuală continuare într-o manieră de acest gen de formare al unui copil va avea consecințe nefavorabile pentru generațiile care urmează. Așadar trebuie luate o serie de măsuri care să vizeze transformări în structura educațională românească, în care școala să nu fie motiv pentru care suntem nevoiți să renunțăm la pasiunile noastre, ci din contră, această instituție să reprezinte întocmai un sprijin si suport in aceasta direcție.рко для юридических лиц