De la început și până acum
În România Curcea Roșie a devenit realitate în iulie a lui 1876 iar de atunci a început misiunea lor de a salva și ușura viețile poporului nostru. Pe lângă glorioasa istorie care recunoaște prezența Crucii Roșii în războaie și alte conflicte unde ajutorul lor a fost necesar, în ziua de azi voluntarii Crucii Roșii sunt determinați nu doar să ajute oamenii, cât și să îi educe în minimul de cunoștințe medicale.
Crucea Roșie demarează în prezent activități precum distribuții de alimente pentru cei nevoiași, tabere de informare pentru tineri cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani, proiecte precum „Banca de alimente” și ajutorul acordat celor de la DSP înperioada pandemică.
Un tânăr voluntar
În 2014 se năștea în sufletul Ioanei Roșu un vis de a face voluntariat la sediul de poliție din Deva. Ioana abia începea liceul dar părinții ei știau că ea cocheta cu ideea de a face medicina în viitor și au îndrumat-o spre Crucea Roșie în locul Poliției.
„Nici nu m-am gândit să caut un număr de contact. Am mers direct la sediu și am căutat-o pe doamna director ca să mă înscriu”
Ioana Roșu
Pe vremea când Ioana se înscria la Crucea Roșie nu exista un proces de recrutare definit. Era simplu: mergeai, anunțai intenția de a deveni voluntar apoi mergeai la întâlirile și activitățile organizate.
În perioada anilor de liceu, Ioana a luat parte la mai multe cursuri de prim ajutor, de îngrijire a bătrânilor și la alte activități în folosul sau cu ajutorul comunității. Relația ei cu mediul pe care Crucea Roșie îl oferea a fost consolidată la unul dintre evenimentele de amploare din Deva. Evenimentul a constat în adunarea de cadouri pentru copii și bătrâni instituționalizați în centre de stat. Numărul de donații făcute a întrecut orice așteptare a Ioanei, dar mai important, dorința și plăcerea cu care oamenii donau i s-a părut de neegalat iar acela a fost momentul când a decis că urma să rămână la Crucea Roșie mai mult decât plănuise.
„Țin minte, era o doamnă însărcinată care avea portbagajul plin-plin, erau toate frumos împachetate și-a venit la noi să ne roage să o ajutăm cu cadourile pentru că ea nu poate duce atâta greutate”
După câțiva ani
După ce s-a mutat la Cluj, unde începuse facultate, Ioana a fost determinată să se înscrie ca voluntar și la filiala din Cluj. A căutat numărul de la sediu și a început procesul de recrutare. După ce a dat testul și a fost acceptată, Ioana a realizat că lucrurile sunt diferite: sunt mai mulți voluntari, mai multe activități și mai multe oportunități. Deși această schimbare a venit cu mici greutăți de adaptare, dragostea și pasiunea care au condus-o pe drumurile Crucii Roșii de la bun început au trecut-o peste toate impedimentele și au ajutat-o să devină un voluntar și o persoană și mai bună decât era deja.
Una dintre problemele actuale cu care se confruntă Crucea Roșie, după cunoștințele Ioanei, este lipsa de interes a noilor voluntari. Deși sunt multe aplicări în perioadele de recrutare, mulți dintre acești voluntari vin doar cu interesul adeverinței de activitate în cadrul asociației și nu se implică la fel de mult precum cei din generațiile mai vechi. Ioana nu știe pe ce să bazeze această schimbare comportamentală dar a fost sinceră în legătură cu faptul că îngreunează puțin activitatea asociației din punctul de vedere al principiilor după care aceasta activează.
Principiile după care se cunoaște un voluntar bun în cadrul Crucii Roșii sunt: imparțialitate, umanitate, universalitate, independență, neutralitate, unitate și voluntariat. Ioana a recunoscut că la început a crezut că i-ar fi fost greu să fie imparțială însă a realizat curând că educația primită de la părinții ei a fost mai importantă decât anxietatea sau propriile impresii și a reușit să treacă peste orice prejudiciu.
Importanța voluntariatului în viața Ioanei
Ioana este voluntară la Crucea Roșie de aproape 7 ani și simte că viața ei nu ar avea la fel de multă însemnătate dacă nu ar fi ales acest drum. Ioana este convinsă că bucuria pe care o simt oamenii pe care îi ajută și cu care interacționează îi este destul de mulțumitoare încât să nu își schimbe viziunea despre ceea ce face. De-a lungul anilor a fost convinsă de multe ori că efortul pe care îl depune este important și că aduce o mică schimbare atât în viețile oamenilor pe care îi ajută cât și în a ei. După atâta timp în cadrul asociației, Ioana a ajuns la concluzia ca voluntariatul la Crucea Roșie este mai important pentru ea chiar și decât școala sau facultatea și că asociația este de fapt o a doua casă iar voluntarii o familie de suflet.
„Pentru mine, nu știu… cred că și acum este mai importantă Crucea Roșie decât ar trebui să fie. Se presupune că școala e pe primul loc dar nu știu, voluntariatul la Crucea Roșie e lucrul meu preferat.”
займ срочно на 30000 с 18 лет