Revenge porn sau „vezi că au fost publicate niște poze cu tine”

Despre răzbunarea prin pornografie, o problemă persistentă în viețile adolescenților

Contextul actual pandemic a adus o perioadă dificilă de schimbări și adaptări constante, majoritatea oamenilor fiind obligați să își mute viețile în totalitate în online. În acest context, sexualitatea s-a mutat pe net, și abuzurile odată cu ea. Astfel, răspândirea fenomenului răzbunării prin pornografie (eng. revenge porn) s-a intensificat semnificativ în ultimele luni, în special în rândul adolescenților.

Anual, milioane de tineri din toată lumea devin victimele pornografiei non-consensuale și mai mult de jumătate dintre ei rămân cu traume serioase pentru tot restul vieții, iar Olivia este doar una dintre victime.

M-am întâlnit cu Olivia în fața casei bunicilor ei la care se afla în vizită. Am văzut-o de la distanță cum mă caută dezorientată cu privirea. Apoi, am pornit împreună spre cafeneaua nou deschisă din cartier, unde urma să îmi povestească totul. Intrăm în cafenea și ne oprim la bar să comandăm. Olivia comandă un Cappuccino cu lapte de migdale și extra frișcă, iar eu comand un ceai de lămâie și ghimbir ca să mă încălzesc și ne așezăm la masă.

Olivia este în prezent studentă în anul I la UCL (University College London), în Anglia, și studiază Arhitectura. S-a hotărât că vrea să plece din țară abia la începutul clasei a 12-a, dar a știut încă din gimnaziu că vrea să studieze arhitectura.

„Eram pasionată de desen și iubeam matematica.”

Cu toate acestea, anul 2020 nu a fost deloc ușor pentru Olivia. La începutul pandemiei se afla într-o relație de 2 ani și câteva luni. Dacă în aproape cei patru ani de liceu Olivia era eleva model, pe placul tuturor profesorilor și colegilor, totul a luat o întorsătură dramatică când a devenit victima pornografiei din răzbunare.

Pornografia non-consensuală sau răzbunarea prin pornografie presupune publicarea unor imagini cu conținut sexual fără acordul persoanei care apare în ele.

„Carantina națională din primăvară a fost o perioadă foarte complicată pentru mine. Spunea că îi e dor de mine și că are nevoie să mă vadă și mi-a cerut poze…așa că i-am trimis.” Olivia face o pauză mai lungă și începe să se joace nervos cu ambalajul biscuitelui cu scorțișoară de la cafea.

„…I-am trimis și el a trimis mai departe.”

Despre revenge porn, sau răzbunare prin pornografie, nu există date statistice din România. Însă, numai în anul 2020, linia de asistență telefonică pentru revenge porn a avut peste 2,000 de cazuri de pornografie non-consensuală raportate, cu 22% mai mult decât în 2019. În România, Codul Penal sancționează violarea vieții private a unei persoane, însă, nu acoperă și faptele de pornografie din răzbunare.

Pozele cu Olivia au ajuns la familie, prieteni, colegi, și foști profesori. Într-o perioadă foarte scurtă, viața ei s-a schimbat fundamental. „Prietenii mei considerau că mai bine nu ies o perioadă din casă, să las să treacă de la sine, mă simțeam atât de singură.” A început să primească mesaje cu injurii, amenințări și chiar propuneri jignitoare:

Conform unui studiu realizat de Bitdefender în 2017, 80% dintre adolescenții români au fost hărțuiți pe internet. Mai mult, patru din cinci adolescenți cu vârsta sub 18 ani din România spun că au fost ținta hărțuirilor în mediul online.

Expunerea nedorită și hărțuirea sexuală care însoțesc astfel de situații îi pot provoca victimei anxietate, neîncredere în sine și în ceilalți, tulburări de alimentație, depresie și chiar tulburări de stres post-traumatic. Efectele unei astfel de agresiuni devin din ce în ce mai copleșitoare cu cât victima trăiește cu teroarea că intimitatea ei poate fi expusă oricând, de oricine, de oricâte ori.

Deși a trecut aproape un an de la experiența oribilă a Oliviei, ea se gândește în fiecare zi la asta. Pozele ei pot fi expuse în orice moment, fără consimțământul ei, pe orice platformă. Îngrijorarea ei principală este că numărul tinerilor care devin victimele pornografiei non-consensuale a avut o creștere îngrijorătoare în ultimii ani. „O soluție care ar putea aduce schimbări în România ar fi implementarea educației sexuale în școli.”, spune Olivia.

În majoritatea țărilor europene precum Franța, Germania, Finlanda, Suedia, Spania, Irlanda etc., educația sexuală este obligatorie, dar, de cele mai multe ori, nu include subiectul sexualității în online.

În România, orele de educație sexuală apar în legislație, dar legea e vagă și nu se aplică.

Ajuns un fenomen global, pornografia non-consensuală a devenit din ce în ce mai răspândită în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 21 de ani. La nivel internațional, numeroase organizații au lansat inițiative (ex. Cyber Civil Rights Initiative) care susțin incriminarea pornografiei din răzbunare ca infracțiune ce violează viața privată a unei persoane, promovând protecția drepturilor omului.

În prezent, în România, există un proiect de lege în curs de adoptare în Parlament în vederea „incriminării divulgării, difuzării, prezentării sau transmiterii, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane fără consimțământul persoanei infățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau o știrbire a imaginii sale.”  Ultima actualizare a avut loc în februarie 2020: Guvernul României a declarat susținerea acestei inițiative legislative.

Ilustrație de Nice and Serious.